Evenimentul a fost organizat de Institutul Cultural Român și asociațiile reprezentative ale românilor din Timoc, sub patronajul parohiei ortodoxe române din Mălainița și Remensiana.

Manifestarea a început cu o slujbă oficiată de părintele Boian Alexandrovici, protopop al Daciei Ripensis și vicar al Bisericii Ortodoxe Române din Timoc, alături de preoți ai protopiatului Dacia Ripensis, în mănăstirea cu hramul Sfinților Arhangheli Mihail și Gavril și al Sfintei Parascheva, primul lăcaș de cult în care s-a oficiat serviciul religios în limba română în Timoc după aproape 200 de ani.

După terminarea slujbei, sute de români din Timoc au asistat la “Festivalul românilor/vlahilor, cu cântece și jocuri românești”, ajuns la a zecea ediție.

Una dintre cele mai notabile prezențe a fost ansamblul românesc “Dor Basarabean”, singurul promotor al valorilor românești în Sudul Basarabiei, Ucraina, care a dedicat un concert extraordinar comunității românești din Serbia de Răsărit.

Liderul Asociației Național-Culturale a Românilor din regiunea Odesa “Basarabia”, Anatol Popescu, a declarat că pentru acest ansamblu este important să le arate românilor din Timoc că sunt de același sânge, vorbesc aceeași limbă, “chiar dacă au un alt accent, și este foarte important să fie uniți în spirit, în biserică, în limbă, tradiție, folclor și tot ceea ce înseamnă identitate românească”.

Acesta i-a îndemnat pe românii din Timoc să-și păstreze limba și tradițiile și să fie mândri că fac parte din neamul românesc.

“Pentru comunitatea românească este important să reziste, să-și învețe limba, să le cânte copiilor cântecele de leagăn în limba lor, să învețe rugăciuni în limba română, să meargă cu colindele. Au biserică, au părinte puternic aici, părintele Boian Alexandrovici. Dacă vor să-și transmită sângele românesc urmașilor trebuie să depună efort și trebuie să fie mândri că fac parte din neamul românesc, care nu e numai până la Tisa sau Nistru, este mult mai mare. Și pentru noi este vital să rezistăm, indiferent că suntem în Ucraina sau în alte state preponderent slave. Pentru noi este important să rezistăm ca și insulă a latinității, aici, unde suntem de mii de ani”, a declarat Anatol Popescu pentru AGERPRES.

Liderul spiritual al românilor din Timoc, părintele Boian Alexandrovici, care a ctitorit mai multe biserici în zonă, a subliniat că reunirea românilor din Serbia, Ucraina, Bulgaria sau România este un semnal că ei sunt uniți, prin Biserica Ortodoxă Română și prin spiritualitatea românească.

“Lucrarea care se întâmplă astăzi aici este foarte importantă, dacă spunem că în perioada asta de aproape 200 de ani nu am avut nici școală, nici biserică, dar ne-am păstrat jocul și cântecul, ne-am păstrat ca neam, ne-am păstrat identitatea și cultura noastră. Important este, în primul rând, pentru că se vede că în Timoc există români, că cei care nu sunt fricoși și nu sunt asimilați, țin la tradiția culturală, la biserica lor și la limba română. Al doilea lucru este că astăzi avem frații de peste tot. (…) Suntem uniți, unitatea o avem prin Biserica Ortodoxă Română, prin biserica neamului românesc”, a declarat, pentru AGERPRES, părintele Boian Alexandrovici.

Acesta a criticat unele instituții ale statului român, cum ar fi Departamentul pentru Românii de Pretutindeni, pentru lipsa lor de strategie în ceea ce-i privește pe românii din afara granițelor, dar a amintit că există instituții românești, precum Secretariatul de Stat pentru Culte și Institutul Cultural Român, “care au înțeles asta și ajută și sprijină și din fiecare ajutor se văd multe rezultate”.

La rândul său, liderul Asociației Național-Culturale a Românilor/Vlahilor din Serbia “Ariadne Filum”, Zavisa Jurj, organizator al manifestării, a apreciat faptul că români din Serbia, Ucraina, Bulgaria și România s-au reunit la Mălainița, centrul spiritual al românilor din Timoc, unde după 200 de ani s-a construit o biserică românească.

“Suntem împreună cu frații noștri din sudul Basarabiei, din Bulgaria, din Țara Mamă, dacă unii vorbim un grai, unii altul, dacă la unii ne zic rumâni/vlahi, la alții vlahi, moldoveni, noi știm că suntem români, avem aceeași limbă, o cultură și o tradiție frumoasă românească”, a spus Zavisa Jurj. Acesta a reamintit că românii din Timoc sunt lipsiți de drepturi elementare, cum ar fi predarea limbii române în școli sau dreptul de a-și construi biserici.

“Nu avem lucruri elementare, nu avem limbă în școli, nu avem mass media și avem biserică așa cum ne descurcăm. Oficial nu avem drept să construim biserici, dar facem un garaj în care ținem apoi slujba. În casa noastră, la etajul unu am făcut un paraclis unde duminica și la zile mari se oficiază slujba în limba română. Dar asta durează de prea mult, iar oamenii pierd energia și pierd încrederea că pot să schimbe ceva cu adevărat, iar unele instituții din România nu ne sprijină”, a afirmat Zavisa Jurj.

Adriana Gae, din partea Institutului Cultural Român, cel care a sprijinit financiar evenimentul de la Mălainița, a subliniat că este vorba de o datorie morală și legală de a-i sprijini pe românii din afara granițelor, prin evenimente menite să păstreze identitatea națională.

“Și în acest an, ICR este alături de românii/vlahii din Timoc, fiind partener al manifestării care are loc la Mălainița, în spiritul parteneriatului de tradiție pe care instituția noastră îl are, de ani de zile, cu Biserica Ortodoxă Română din Timoc și asociațiile reprezentative românești din zonă. Asemenea evenimente culturale, menite să păstreze identitatea națională, culturală, lingvistică și religioasă a românilor/ vlahilor din Nord-Estul Serbiei sunt incluse în strategia ICR pentru românii din comunitățile istorice și reprezintă, de fapt, un act de normalitate. Așa cum sârbii din România beneficiază de drepturi elementare de învățământ și serviciu religios în limba maternă, tot așa românii/ vlahii din Timoc trebuie să se bucure de aceleași drepturi specifice oricărei minorități naționale. Pentru Țara Mamă, fie că vorbim de românii din sudul Basarabiei (Ucraina), de românii de peste Prut, de românii din Ungaria și Bulgaria, Serbia, aromânii din Balcani, ei sunt români și legea statului român îi recunoaște ca atare. Este, așadar, o datorie morală și legală a noastră de a sprijini proiectele culturale în comunitățile românești din vecinătatea României și de peste hotare, în general”, a declarat, pentru AGERPRES, Adriana Gae.

Potrivit datelor furnizate de asociațiile românești din zonă, în Timoc trăiesc aproximativ 300.000 de români/vlahi, care nu au școli și presă în limba română și nu au dreptul de a-și construi biserici.

AGERPRES (A-AS — autor: Gina Ștefan, editor: Tudor Martalogu)