ROMANIA

Piesa “Dragostea din tei”, lansată de O-Zone în 2003, ar fi putut să fie un hit de o vară care să-şi înceapă viaţa în discotecile de la mare şi să şi-o sfârşească la chefurile studenţeşti din România, odată cu deschiderea anului universitar. Destinul ei a fost însă cu totul şi cu totul: nu doar că nu s-a stins în câteva luni, dar a reuşit să cucerească întreaga lume. Şi, mai mult de atât, să o înveţe să vorbească româneşte. Au cântat-o şi au postat-o pe YouTube, când în glumă, când în serios, şcolăriţe din China şi Japonia, soldaţi americani, instrumentişti pe care altfel nu i-ai vedea sărind din partiturile muzicii clasice, fanfare şi personaje de desen animat. A fost interpretată pe stadioane şi în apartamente minuscule, într-o pădure, dar şi pe un submarin, într-o sală de sport, dar şi într-o colivie, de către un papagal, care cârâia “numa numa”.

Dar poate că traseul ei a fost cu totul altul, dacă nu ar fi fost cântată interpretată într-o manieră comică, deja celebră, de un american de rând, pe nume Gary Brolsma care a reuşit să devină din acel moment “Numa numa Guy” şi să adune sute de milioane de vizualizări pe YouTube. Gândul l-a intervievat atât pe el, cât şi pe Dan Bălan şi pe Radu Sîrbu, foşti componenţi ai trupei O-Zone, şi vă prezintă, în continuare, povestea ieşită din comun a piesei datorită căreia lumea a învăţat să vorbească româneşte.

Mesajul lui Gary Brolsma pentru români: “Vă mulţumesc pentru că m-aţi sprijinit”

Când a auzit pentru prima dată piesa “Dragostea din tei”, Gary Brolsma tocmai terminase liceul şi îşi luase prima slujbă în New Jersey. “Mi-a plăcut pentru că puteam dansa pe ea. Pentru că mi-a plăcut piesa, am decis să mă înregistrez cântântând şi dansând. Am făcut-o ca să mă distrez, nu mă aşteptam să aibă atât de multe vizualizări. Primul care a văzut-o a fost prietenul meu, Andrew. Reacţia lui a fost: ‘O, Doamne, nu pot să cred! Este atât de amuzant’!”, a declarat Gary Brolsma pentru gândul. Tot prietenul lui i-a spus că versurile sunt în limba română: “Habar nu aveam ce înseamnă. Nu ştiam nimic în română şi nici acum nu ştiu!”, spune americanul căruia i-ar plăcea să viziteze într-o bună zi România. El spune că majoritatea comentariilor la videoclipul său au fost pozitive şi le transmite un mesaj românilor: “Vă mulţumesc pentru că m-aţi sprijinit!”. Piesa i-a schimbat viaţa lui Brolsma, aducându-i celebritate internaţională. O companie i-a cerut să facă un alt videoclip, “New Numa”, de această dată în mod profesionist, în studio. Tânărul a apărut în 2009 într-o reclamă la Geico, iar în 2010 într-o reclamă Vizio la Super Bowl.

80.000 de japonezi cântând la unison româneşte

Dan Bălan a vorbit pentru gândul despre succesul piesei “Dragostea din tei”. 1,3 milioane de discuri vândute în Franţa, 900.000 în Germania şi opt milioane de albume în întreaga lume. În plus, zeci de versiuni interpretate de artişti de pe tot globul, din Brazilia până în Coreea de Sud, dar şi mii de clipuri pe YouTube în care fanii din lumea întreagă cântă “Numa numa” şi “Ma-ia-hii, ma-ia-huu”. Dan Bălan spune chiar că, la un moment dat, “Dragostea din tei” ocupa cinci locuri în Top 20 din Franţa. “Pe primul loc era O-Zone, pe locul 6 – versiunea trupei Haiducii, iar mai jos alte trei versiuni în limba franceză”, spune Bălan.

“Pentru mine, cea mai mare mândrie este faptul că am promovat limba română. Piesa pe care am compus-o eu – text, muzică şi producţie – a fost ‘podul’ datorită căruia oamenii din toată lumea au auzit în sfârşit cum sună limba română. Toţi ştiau cum sună italiana, franceza, rusa. Dar nu ştiau cum sună româna, fiindcă nu au fost filme internaţionale, nu au fost piese cunoscute în limba română. Datorită piesei ‘Dragostea din tei’, milioane de oameni nu numai că au aflat cum sună limba română, dar au învăţat toate versurile din melodie şi de pe album. Mie mi s-au umplut ochii de lacrimi când am auzit cum 80.000 de japonezi cântau orice cuvânt din piesa ‘Nu mă las de limba noastră'”, a spus Bălan, pentru gândul.

Videoclipul a costat 3.000 de euro

Investiţia pe care trupa a făcut-o în videoclipul ajuns celebru cu viteza luminii a fost însă una minimă: “Aşa ceva se întâmplă, probabil, o dată la o sută de ani: o piesă în română să aibă aşa un succes. Nu poţi să spui că dacă O-Zone a avut succes, orice piesă în română va avea. ‘Dragostea din tei’ a fost o chestie ieşită din comun, care a sfidat orice regulă de marketing. Am investit 3.000 de euro în clip şi nu ştiu cât în piesă, fără vreun ban pentru marketing”, a explicat Dan Bălan.
Potrivit acestuia, Gary Brolsma nu a avut niciun rol în a creşte încasările trupei. A avut însă un alt mare merit. “‘Dragostea din tei’ a fost numărul 1 în 2004, în toate ţările europene, şi în 2005 în Japonia. Iar videoclipul cu Gary Brolsma a apărut în 2005. Deci, el a fost post-factum. Brolsma a făcut, într-adevăr, cunoscută piesa în America. Dar acolo nu a intrat pe radio, pentru că ar fi fost prea ciudat. Era anul 2005, când pe radiourile comerciale din SUA se dădeau doar piese R’n’B şi hip-hop. Să pui o piesă dance, atât de veselă şi în limba română era imposibil. Dar, datorită lui Gary, piesa a ajuns cunoscută de către toţi puştii”, a explicat Dan Bălan. El a precizat că s-a întâlnit cu Gary Brolsma în 2006 şi că acesta i-a spus că mai vrea să facă un filmuleţ cu o altă melodie de la O-Zone, dar acest lucru nu s-a concretizat.

Un arab, cântând în română

Radu Sârbu, şi el fost component al trupei O-Zone, are un mesaj lui Gary Brolsma. “I-aş transmite să fie la fel de amuzant cum era şi înainte şi să facă cât mai multe coveruri de genul ăsta, fiindcă este bine”. A ascultat, de-a lungul timpului, nenumărate interpretări şi reinterpretări ale piesei sale. Pe cea mai amuzantă dintre ele a descoperit-o tocmai în Liban. “Am fost foarte amuzaţi când un arab, când am cântat în Liban pe o scenă foarte mare, a venit în culise şi ne-a cântat în română, cu accesul lui, bineînţeles, refrenul pisei. L-a cam modificat un pic, aşa cum a înţeles el, şi a ieşit o chestie foarte haioasă. N-aş putea să reproduc, e cenzurat, dar a fost foarte amuzant”, îşi aminteşte Radu Sîrbu.

“Datorită acestei piese am vândut 12 milioane de albume”, continuă el. “A fost un fenomen pe internet care a acumulat foarte multe vizualizări în timpul respectiv. Cel puţin eu am fost foarte fericit să văd că piesa interpretată de noi a ajuns până în America. A fost cântată şi răscântată de foartă multă lume, atât de profesionişti cât şi de amatori pe internet. Au fost peste o sută de ori cover, în diferite stiluri. Şi operăm, şi balade rock”, face calcululul Radu Sîrbu.

De ce iubesc România Dan Bălan şi Radu Sîrbu

Radu Sârbu spune că pentru el România înseamnă acasă. “M-am stabilit de 10 ani aici, sunt cetăţean român şi mă simt cel mai bine aici. Aici am reuşit să-mi înfig rădăcinile, şi aici mi-am creat propria casă de producţie, aici îmi cresc copilul., aici am prietenii cei mai buni. Însă Reblica Moldova va rămâne întotdeauna plaiul natal”. De 1 decembrie, îi transmite “La mulţi ani” României. “Să ămână la fel de frumoasă precum este, cu locurile ei pitoreşti, cu oamenii frumoşi, cu oamenii talentaţi”

Dan Bălan îi este recunoscător României: “Iubesc mult România, eu sunt român din Republica Moldova. La început, nu prea m-aţi primit voi pe mine (n.r. prima piesă lansată de O-Zone în România nu a avut succes), dar asta nu m-a făcut decât să mă perfecţionez şi să mă ambiţionez. Eu iubesc foarte mult România şi sunt foarte recunoscător pentru tot ce mi-a dat”, a declarat el pentru gândul.

Sursa: www.gandul.ro

Comments are closed.