Mai mult de jumătate din populația lumii trăiește acum în zone urbane. Până în 2050 această proporție va fi de 70%. Urbanizarea este asociată cu un nivel crescut de boli psihice, dar încă nu este clar de ce. Ideea pare a fi faptul că a locui într-o zonă urbană se asociază cu mai multe tipuri de stres, fie că este vorba de zgomot, creșterea interacțiunilor sociale, trafic, care cresc anxietatea și tendința spre meditare.

Printr-un experiment controlat, cercetători din Statele Unite și Suedia au încercat să determine dacă o experiență petrecută în natură poate influența ruminația, o gândire obsedantă axată pe aspecte negative ale sinelui și care este un factor de risc cunoscut pentru boli psihice.

În cadrul experimentului, 38 de persoane care locuiau în mediul urban și care nu au avut “niciun istoric de tulburări mintale” au fost împărțite în două grupuri și li s-a cerut să facă o plimbare. Un grup a mers timp de 90 minute printr-o zonă bogată în vegetație în apropierea campusului Stanford. Celălalt a mers de-a lungul unui drum foarte aglomerat în centrul orașului Palo Alto, California. Înainte și după plimbare, participanții au răspuns la un chestionar conceput pentru a măsura tendința lor spre “meditație”, un model de gândire de multe ori negativ care a fost legat de un risc crescut de depresie. De asemenea, atât înainte cât și după plimbare, au fost scanate creierele participanților. Cercetătorii au examinat în special o regiune a creierului numită cortex prefrontal subgenual, o zonă care s-a dovedit a fi deosebit de activă în timpul ruminației.

Rezultatul a fost că persoanele care au mers 90 de minute prin mijlocul naturii au demonstrat o scădere a tendinței spre ruminație, răspunsurile lor la chestionar fiind diferite după plimbare. Și în activitatea creierului a fost constatată o schimbare consistentă, respectiv scăderea activității în cortexul prefrontal subgenual, regiunea de interes pentru cercetători.

“Acest lucru oferă rezultate solide ce confirmă că o experiență în natură, chiar și de scurtă durată, poate reduce acest model de gândire care este asociat cu debutul, în unele cazuri, al unor boli mintale, cum ar fi depresia”, spune Gregory Bratman, autorul principal al studiului.

Ce este deosebit de valoros este faptul că scanarea creierului a permis examinarea unui potențial mecanism cognitiv prin care experiențele în natură ajută stările noastre mentale. Fără astfel de dovezi, cercetarea psihologică poate doar să speculeze în privința comportamentului anumitor regiuni ale creierului, a adăugat expertul, citat de Washington Post.

Cu alte cuvinte, noua cercetare oferă un nou tip de dovezi care nu doar confirmă, ci întăresc concluziile cercetărilor anterioare cu privire la beneficiile petrecerii timpului în natură. Însă, ca toate activitățile de cercetare, acest lucru va trebui să fie extins și verificat de studii viitoare.

Întrebarea-cheie care se ridică din aceste statistici este cum anume agravează mediul urban — sau cel puțin nu protejează împotriva — unui comportament mental precum căderea în meditație? legătură ce trebuie totuși confirmată de noi studii.

AGERPRES/(AS — autor: Mariana Ionescu, editor: Codruț Bălu)