Sursa: arhiram.ro

Așezământul monahal de la Govora se numără printre cele mai vechi din țară, fiind ridicat parțial în secolul al XIV-lea și al XV-lea, sub domnia lui Vlad Dracul. În 1440 a fost distrusă de boierul Albu cel Mare în perioada domniei lui Vlad Țepeș, ca după aceea, între anii 1492-1496, să fie refăcută de Vlad Călugărul și Radu cel Mare.

Între anii 1640-1645, domnitorul Matei Basarab face mănăstirii o reparație totală în vederea instalării tiparniței dăruite de mitropolitul Petru Movila de la Kiev.

Așezarea tipografiei în incinta mănăstirii s-a făcut din porunca și cu cheltuiala voievodului Matei Basarab și cu osteneala egumenului Meletie Macedoneanul, care o adusese de la Kiev.

Sursa: arhiram.ro

Mănăstirea Govora rămâne în istoria neamului ca fiind gazda primei tipărituri în limba română — “Pravila de la Govora” — după tipăriturile din Ardeal ale lui Coresi. Încăperile în care a funcționat vechea tipografie mai există și astăzi, menționează sursa citată.

Această valoroasă lucrare, “Pravila de la Govora. Întâiul cod de legi din țara Românească (1640)”, a fost prezentată în aprilie 2015, la Muzeul Național de Istorie a României (MNIR), în cadrul micro-expoziției “Exponatul lunii”.

Pravila Bisericească sau Pravila Mică a fost tipărită în limba română, cu alfabet chirilic în anul 1640. Lucrarea reprezintă prima culegere de legi juridice, canonice și civile, în limba română. Traducerea s-a făcut după o ediție slavonă care are la bază un nomocanon bizantin, arăta MNȚR într-un comunicat cu prilejul deschiderii expoziției.

După perioada lui Matei Basarab, în timpul domniei lui Constantin Brâncoveanu, în anii 1710-1711, mănăstirea a fost restaurată și extinsă. Trapeza i-a fost adăugată în 1775, iar clopotnița și clădirile de pe latura stângă, cât și pe cele de pe latura nordică, i-au fost ridicate la începutul secolului al XVIII-lea, cu unele modificări în secolul următor.

Sursa: arhiram.ro

În interiorul bisericii, pe lângă valoroasa pictură se găsește o frumoasă catapeteasmă originală, din lemn, sculptată în stil brâncovenesc.

Cutremurele din 1940, 1977 și 1986 au adus mari pierderi acestui lăcaș. Întregul ansamblu a fost renovat între anii 1957-1969, ultima reparație făcându-se în anii 1986-1988.

Printre valorile de artă ale Mănăstirii Govora sunt menționate de către Arhiepiscopiei Râmnicului: un Epitrahil dăruit de Radu cel Mare, cu o broderie lucrată în fir de aur, argint și mătase (sunt brodați: Mântuitorul Iisus, Maica Domnului, Sfântul Ioan și alți sfinți); icoana Maicii Domnului Hodrighita; icoana Maicii Domnului Îndurerată ș.a.

AGERPRES/(Documentare — Mariana Zbora-Ciurel, editor: Marina Bădulescu)