Foto: (c) www.infopensiuni.ro

Amplasat pe strada strada Orzoaia de Sus nr. 2, din Urlați, județul Prahova, muzeul este fosta proprietate a familiei baronului Bellu, locul unde acesta s-ar fi retras în ultima perioadă a vieții, alături de cei șapte copii ai săi și unde a și-a petrecut timpul colecționând diverse obiecte valoroase precum tablouri, piese de mobilier, monede și timbre rare, obiecte de cult și costume tradiționale, dar și numeroase fotografii. Acestea au fost donate, în 1921, Academiei Române, iar ultimul descendent al baronului Bellu, George Bellu a locuit în conac până în 1972 așa cum arată și site-urile www.cesavezi.ro,www.histmuseumph.ro. Familia Bellu s-a stabilit în Urlați pe la 1780, venind aici din Pindul Macedoniei.

Foto: (c) muzeologie.wordpress.com

Conacul, monument de arhitectură, declarat monument istoric, a fost ridicat la jumătatea secolului al XIX-lea și a fost donat statului român, de către soția baronului Bellu, Alexandrina, la câțiva ani după dispariția acestuia. La acea vreme conacul era considerat unul dintre cele mai frumoase din Țara Românească, construcția păstrând accentele stilului arhitectonic românesc tradițional.

În anul 1953, în Conacul de la Urlați a fost amenajat un Muzeu de Etnografie, iar după 1990 a intrat în componența Muzeului Județean de Istorie și de Arheologie din Prahova. După anul 2004 a intrat într-un amplu proces de restaurare și conservare.

Foto: (c) ghidulmuzeelor.cimec.ro

Muzeul adăpostește un patrimoniu mixt de artă plastică și decorativă, de etnografie (ceramică, țesături, unelte, covoare românești din secolul al XIX-lea), cărți rare în ediții de lux, picturi din secolul al XIX-lea, faianță, mobilier stil din diverse epoci, artă orientală și extrem-orientală, stampe japoneze, icoane, candelabre, sfeșnice și arme din secolele al XVIII-lea și al XIX-lea.

Foto: (c) ghidulmuzeelor.cimec.ro

Pot fi admirate aici tablouri precum “Portret de bărbat” de Pavel Dincovici, “Țărancă” de Eugen Maximovici, “Bătrân cerșetor” de Theodor Aman. De asemenea se fac remarcate o statuetă de bronz “Venus din Milo” (copie), un cap de copil din lut, o casetă de farmacie, dar și prețioase litografii realizate de Carol Popp de Szathmáry, la jumătatea secolului al XIX-lea.

Foto: (c) ghidulmuzeelor.cimec.ro

Tot din colecția familiei Bellu fac parte, aproape în totalitate, obiectele de mobilier între care scaunele cu spătar de pânză care se strâng din două părți, scaunul cu tapițerie din piele în formă de tron, masa mare din sufragerie, măsuțele de toaletă, de ceai sau măsuțele turcești încrustate cu sidef, biblioteca cu vitrină, dulapul de haine, comoda, scrinul cu sertare și patul cu baldachin.

Încăperile muzeului sunt mobilate în stil eclectic, cu influențe japoneze, italiene, franceze, austriece, arabe mixate în mod inedit cu cel tradițional brâncovenesc. Atractive sunt saloanele cu iz japonez și oriental, unde sunt expuse narghilele, un pat cu baldachin sau pantofi cu clopoței aparținând dansatoarelor din buric.

Foto: (c) ghidulmuzeelor.cimec.ro

Deosebite sunt și unele elemente arhitecturale precum: coloane și capiteluri, chenare de uși și ferestre sculptate în piatră din veacurile al XVII-lea și al XVIII-lea.

Circuitul de vizitare a muzeului “Conacul Bellu” se încheie cu o cramă boierească unde sunt etalate piese cioplite în piatră (linuri, călcătoare), ce datează din secolele II-III, diverse utilaje și vase de producere și depozitare a vinului din cele mai vechi timpuri și până azi.

Foto: (c) www.monumenteprahova.ro

Muzeul Conacul Bellu rămâne unul dintre cele mai importante obiective turistice din Valea Teleajenului.

AGERPRES (Documentare—Cerasela Bădiță, editor: Marina Bădulescu)