Foto: (c) pulsul-afroditei.com

Adrian Cârlan, născut la Bacău și absolvent al Facultății de Automatică și Calculatoare din cadrul Universității ‘Gheorghe Asachi’ din Iași, s-a stabilit în urmă cu cinci ani 5 ani la Limassol.

Participanților la competiția NASA li s-a cerut să creeze o aplicație pentru mobil, un soft sau un echipament tehnic care ar putea contribui la misiunile de explorare a spațiului și la îmbunătățirea calității vieții pe Pământ. Juriul ‘NASA International Space Apps Challenge’ a selecționat proiectul echipei din Cipru și alte 5 dintre cele 950 de proiecte din 135 de țări.

Proiectul echipei din care face parte și Adrian Cârlan este intitulat ‘ArachnoBeeA’ și constă în construirea unei drone utilitare pentru o stație spațială, cu rolul de a transporta mărfuri, utilaje și echipamente.

NASA a invitat echipa ‘ArachnoBeeA’ la Centrul Spațial Kennedy din Florida (SUA) pentru a participa la lansarea rachetei Space-X, în luna septembrie 2015.

La 24 iulie, Organizația pentru Explorarea Spațiului a Republicii Cipru a organizat o conferință de presă la care au participat ministrul cipriot al Transporturilor, Comunicațiilor și Lucrărilor Publice, Marios Demetriadis, reprezentanți ai Ambasadelor României, Ucrainei și Serbiei, specialiști în domeniu și alți invitați, ocazie cu care sponsorii echipei — compania CYTA și Organizația pentru Tineret din Cipru — i-au premiat pe cei 10 informaticieni.

Într-un interviu acordat site-ului pulsulafroditei.com, Adrian Cârlan a explicat că Arachnobeea este ‘o dronă utilitară ce poate fi folosită de membrii echipajului de la bordul stației spațiale ISS’. ‘Designul fiind modular, poate fi adaptat oricăror condiții de lucru. Astfel, în ambient presurizat se poate deplasa folosind cele 4 rotoare (albina), iar în spațiile depresurizate cu ajutorul celor 4 membre (păianjen). De aici și conceptul de dronă hibridă Păianjen-Albină’, a declarat el, precizând că, ‘pe lângă fuziunea de senzori, drona este echipată și cu un braț robotic, care poate fi modificat prin atașarea unor unelte diferite’.

Întrebat dacă este mai ușor să te realizezi în afara țării decât acasă, în România, tânărul informatician a declarat că nu crede că există o ‘regulă’. ‘Cunosc multă lume care s-a realizat în România, dar de asemenea cunosc mulți prieteni care s-au realizat peste hotare. Totul ține de firea și de determinarea fiecăruia. Dar în același timp, mediul propice dezvoltării proprii este foarte important (…) Din cauza lipsei de suport, dar și a lipsei investițiilor din infrastructură, industrie, cercetare, educație, oamenii de valoare decid să părăsească țara. Tinerii aleg să lucreze în alte țări pentru a putea să-și realizeze visurile și cariera profesională’, a arătat el, declarându-se convins că ‘avem nevoie de o schimbare de mentalitate, atât a clasei conducătoare, cât și a generațiilor actuale și viitoare’, și de investiții în educație și în infrastructură.

AGERPRES/(AS — editor: Irina Cristea)