Sursa: Captură foto / youtube.com

Popor indo-european stabilit în Asia Mică la sfârșitul mileniului II — începutul mileniului I î.Hr., armenii ocupă în secolele VII-VI î.Hr., teritoriul fostului regat Urartu, după cum se menționează în volumul ”Mica Enciclopedie de Istorie Universală” (2002). Înglobată în Imperiul Persan (c. 550 î. Hr.), cucerită de Alexandru cel Mare (331 î.Hr.), inclusă apoi în Regatul Seleucid, Armenia a devenit în 189 î.Hr., regat independent, puternic influențat de civilizația elenistică. În timpul domniei lui Tigrane II cel Mare (95-55 î.Hr.), Armenia cunoaște o afirmare fabuloasă, atingând apogeul puterii și expansiunii teritoriului.

În 301 d.Hr., regale Tiridate III a adoptat creștinismul, Armenia fiind primul stat în care acesta devine religie oficială. În 387, Armenia a fost împărțită, printr-un tratat romano-sasanid, între Imperiul Roman (1/5) și Persia (4/5), iar în 651 este cucerită de arabi.

Sursa: Captură foto / youtube.com

Prin Pacea de la Turcmanceai, care a încheiat războiul ruso-persan din anii 1826-1828, Armenia de răsărit, cu orașul Erevan, a fost anexată Imperiului Țarist. Teritoriul armean se află din nou la confluența unor mari puteri — Rusia, Turcia, Persia.

La 28 mai 1918, Republica Democratică Armenia și-a proclamat independența față de Imperiul Rus. Statul a avut o existență efemeră, fiind anexat de Rusia Sovietică în decembrie 1920 și încorporat, la 4 martie 1922, în URSS, potrivit www.mae.ro.

Și-a redobândit independența la 23 august 1991, în contextul destrămării URSS, când Sovietul Suprem de la Erevan a adoptat declarația de suveranitate a Armeniei și noua titulatură a statului — Republica Armenia.

Referendumul din 21 septembrie 1991, prin care 99,3% din votanți s-au pronunțat pentru o Armenie independentă și democratică, în afara granițelor URSS, a fost urmat de proclamarea oficială a independenței de stat la 23 septembrie 1991.

Armenia este împărțită administrativ în 11 regiuni — Aragatsotn, Ararat, Armavir, Gegharkunik, Lori, Kotayk, Shirak, Siunik, Vayotz Dzor, Tavoush și Erevan.

Capitala este Erevan, oraș situat de-a lungul râului Hrazdan și are o populație de 1.044.000 locuitori (2015), potrivit publicației online The World Factbook (www.cia.gov). Erevan este cel mai mare oraș al Armeniei și unul dintre cele mai vechi ale lumii, fiind centrul administrativ, cultural și industrial al țării. Fortificat încă din secolul al VIII-lea î.Hr. și parte a Armeniei încă din secolul al VI-lea î.Hr., Erivan, cum se numea inițial, s-a dezvoltat ca important centru comercial. De-a lungul secolelor s-a aflat sub mai multe stăpâniri, printre care cea a romanilor, arabilor, turcilor, iar din 1827 a rușilor. În 1920 a devenit capitala Armeniei independente și a rămas astfel și în timpul conducerii sovietice, recăpătându-și independența în septembrie 1991.

În 2012, Erevan a fost declarată capitala mondială a cărții.

Din vechiul orașul s-au păstrat foarte puține clădiri, majoritatea fiind demolate în anii ’30. Orașul a fost reconstruit în stil sovietic, cu bulevarde largi, folosindu-se din plin o piatră vulcanică de culoare roz, care, în prezent, reprezintă o caracteristică a capitalei armene, potrivit www.turistik.ro.

Unul dintre cele mai faimoase obiective culturale din Erevan este Institutul Matenadaran de manuscrise antice, un centru de cercetare unde se află depozitate mai mult de 16.000 de documente și manuscrise străvechi.

La Muzeul Național de Istorie al Armeniei se află expuse cele mai vechi obiecte descoperite pe teritoriul actual al Armeniei. De asemenea, pot fi vizitate ruinele vechii fortărețe Erebuni construită de regele Argishti în anul 782 î.Hr., care au fost parțial restaurate, zona fiind transformată într-un muzeu în aer liber.

Sursa: Captură foto / youtube.com

Complexul memorial Tsitsernakaberd, situat pe o colină la periferia Erevanului, include o flacără veșnică în memoria celor un milion și jumătate de armeni ce au pierit în perioada Imperiului Otoman (1915). Situl include și un muzeu cu fotografii realizate de germanul Armin Vegner, martor al tragediei, pe timpul când servea ca soldat și medic în Siria și Mesopotamia în timpul Primului Război Mondial.

În capitala Armeniei se mai poate vizita Casa memorială a regizorului Serghei Parajanov, apoi Muzeul Sarayan, Muzeul de Artă Modernă Cafesjian, care adăpostește colecții valoroase care au aparținut lui Gerard Cafesjian sau Arshile Gorky; Galeria Națională de Artă; Muzeul Artizanatului în Lemn, unde sunt expuse obiecte de artizanat popular, precum și mobilier vechi, toate lucrate în stil armenesc; clădirea Operei, care adăpostește și Teatrul de Balet din Erevan; Moscheea Albastră, singura din oraș, care datează din secolul al XVIII-lea.

În ceea ce privește lăcașurile de cult, cea mai veche biserică din Erevan este Katoghike, închinată Maicii Domnului, iar Biserica Sfântul Sargis este mereu plină, sfântul fiind ocrotitorul copiilor și îndrăgostiților. Catedrala Sfântul Grigorie a fost ridicată pentru a marca cei peste 1.700 ani de creștinism neîntrerupt pe tărâmurile Armeniei, și a fost terminată în 2001.

Sursa: Captură foto / youtube.com

Alte obiective turistice în Erevan: clădirea originală din Piața Acoperită, care adăpostește o piață pitorească, de un se pot cumpăra numeroase soiuri de fructe și legume, atât proaspete, cât și uscate sau conservate; Parcul Victoriei cuprinde monumentul Mamei Armenia, precum și numeroase vestigii și piese de armament rămase aici din perioada sovietică; monumentul cunoscut sub numele de Cascade, un monument reprezentativ al capitalei armene, are numeroase trepte, iar la fiecare nivel al construcției, există sculpturi și un spațiu verde, iar de sus, se poate admira panorama orașului; cel mai vechi parc din oraș este Parcul Îndrăgostiților.

AGERPRES/(Documentare-Irina Andreea Cristea; editor: Marina Bădulescu)