Imagine din Beijing

Primele formațiuni statale datează din jurul datei de 2070 î.Hr. Un moment important a fost Războiul Opiului, în urma căruia China concesionează Angliei, Statelor Unite ale Americii, Franței, Rusiei, Japoniei, părți însemnate din teritoriu. În 1911, revoluția democrată condusă de Sun Yatsen pune capăt monarhiei manciuriene. Este proclamată Republica China, la 12 februarie 1912. În perioada 1927-1949 are loc războiul civil între forțele conduse de Partidul Național (Guomintang) și Partidul Comunist.

La 1 octombrie 1949, Mao Zedong proclamă Republica Populară Chineză. Deceniul 1966-1976 a reprezentat perioada ”Revoluției Culturale”. În 1979, Deng Xiaoping inițiază politica de reformă și deschidere spre exterior a Chinei. Reformele inițiate de Deng Xiaoping au orientat țara spre un sistem de economie socialistă de piață.

Imagine din Beijing

Din punct de vedere administrativ, Republica Populară Chineză se împarte în 23 de provincii, 5 regiuni autonome, 4 municipalități cu rang echivalent provinciilor (Beijing, Shanghai, Tianjin și Chongqing) și 2 Regiuni Speciale Administrative (Hong Kong și Macao).

Printre cele mai importante orașe, potrivit publicației online The World Factbook (www.cia.gov), se află Shanghai (23.741.000 loc.), Chongqing (13.332.000 loc.), Guangdong (12.458.000 loc.), Tianjin (11.210.000 loc.), Shenzhen (10.749.000 loc.)

Imagine din Beijing

Capitala este Beijing, un oraș cu o suprafață de peste 16.000 kmp și o populație de peste 20 de milioane de locuitori (2015), care are o istorie de peste 3 000 de ani. Încă din perioada Statelor Combatante (770 î.Hr.-221 î.Hr.), Beijingul fost capitala unui astfel de stat, iar în dinastiile Qin și Han și în Perioada celor 3 Regate a fost unul din cele mai importante orașe din nordul Chinei. În dinastia Jin, Beijingul a devenit pentru prima dată capitala Chinei. Ulterior, a fost capitala țării și în dinastiile Yuan, Ming și Qing.

Imagine din Orașul Interzis

Istoria multimilenară a lăsat moștenire capitalei Republicii Populare Chineze un număr impresionant de vestigii istorice, dar și bogate și diverse monumente culturale, precum: Palatul de Iarnă — Orașul Interzis, Palatul de Vară Yiheyuan, Parcul Beihai, Parcul Xiangshan, Templul Cerului — Tiantan, Mormintele dinastiei Ming, Sala Maritimă Beijing, Parcul Naționalităților din China, Sala tehnico-științifică din China, Grădina Zoologică și Grădina Botanică din Beijing, Observatorul Vechi, Podul Lugou (Podul Marco Polo), Moscheea Niujie, dar și Marele Zid, aflat la mică distanță de Beijing, se menționează pe site-ulromanian.cri.cn.

Imagine din Orașul Interzis

Până în prezent, peste 35 de obiective naturale, culturale și istorice din China au fost incluse în Patrimoniul Cultural Mondial UNESCO, multe dintre acestea aflându-se în capitala Beijing.

”Orașul Interzis” a început să fie construit în 1406, în timpul dinastiei Ming. Lucrările au fost finalizate după 14 ani. De aici au condus 24 de împărați ai dinastiilor Ming și Qing. Ocupând o suprafață rectangulară, reședința imperială este cel mai vast complex de palate din lume, cu o suprafață de 720.000 mp. Este înconjurată de un canal cu apă adânc de șase metri și larg de 50 m și de ziduri înalte de zece metri. Galbenul, culoarea imperială, domină acoperișurile acestei construcții.

Palatul de Vară construit cu peste 150 de ani în urmă acoperă o suprafață de circa 300 ha, care constă din lacul Kunming și muntele Longevității și găzduiește o multitudine de pavilioane. Pe malul nordic al lacului se află o galerie lungă de mai multe sute de metri, pe plafonul căreia sunt numeroase desene, în culori, cu motive de flori, păsări, personaje mitologice chinezești. În 1998, Yihuyuan a fost inclus pe lista Patrimoniului Cultural Mondial UNESCO.

Palatul de Vară

Templul Cerului ridicat în 1420 reunește o serie de construcții pentru ceremonii religioase, precum: Platforma Rotundă — centrul ceremoniei de sacrificiu, Zidul Ecoului — cu un efect acustic deosebit și Palatul pentru Rugăciuni — o construcție cu 3 acoperișuri suprapuse, plasată pe o terasă cu trei niveluri, toate având formă circulară.

Marele Zid Chinezesc, monument istoric al Chinei

Marele Zid Chinezesc este o construcție militară cu caracter defensiv, traversând nordul Chinei, între Shanhaiguan (est) și zona lacurilor sărate Lop (vest). Construcția Marelui Zid a început încă din secolul al III-lea î.Hr., fiind un ansamblu de porțiuni construite în diferite perioade istorice. Lungimea sa totală depășea 10.000 km, în timpul dinastiei Ming fiind refăcut pe o porțiune de peste 6.000 km. Grosimea construcției variază de la zece metri la bază până la patru metri pe coamă. Se estimează că zidul avea peste 25.000 de turnuri de strategie integrate și încă 15.000 de turnuri de observare și semnalizare. Unele dintre aceste construcții verticale depășeau 12 metri înălțime. Astăzi, importante zone ale Marelui Zid Chinezesc sunt exploatate turistic (mai ales la nord de Beijing — Badaling).

Ceremonia de închidere a Jocurilor Olimpice de la Beijing 2008, desfășurată pe Stadionul Olimpic

Beijing este, totodată, o capitală olimpică a sportului, aici fiind organizate, între 8 și 24 august 2008, jocurile celei de-a XXIX-a Olimpiade de vară, sub sloganul “O lume, un vis”. În iulie 2015, Beijing a fost desemnat gazdă a Jocurilor Olimpice de iarnă din 2022, în cadrul celei de-a 128-a reuniuni a CIO de la Kuala Lumpur.

AGERPRES/(Documentare — Irina Andreea Cristea; editor: Mariana Zbora-Ciurel)