ROMANIA

Violonista-minune Mălina Ciobanu a studiat încă din clasa a IV-a la Conservator sub îndrumarea violonistului Anton Diaconu deoarece, pe când avea nouă ani, depăşise deja nivelul programei şcolare pentru clasele VIII-IX. Mălina a început studiul viorii la şapte ani, şi în numai doi ani a ridicat în picioare sălile de concerte cântând cu filarmonicile de prestigiu ale României şi din Europa, alături de artişti de renume.
La nouă ani a cântat, în Grecia, ca solistă cu orchestra. În numai un an (2010) a luat Marele Premiu la trei mari concursuri: Lira de Aur, Remember Enescu şi Paul Constantinescu (2010), precum şi alte premii întâi şi premii speciale. A participat la mai multe cursuri de măiestrie cu monştrii sacri ai muzicii: Şerban Lupu, Ida Haendel, Igor Oistrah, Gabriel şi Ioana Croitoru, Alexandru Tomescu, Florin Paul, Mihaela Costea. A concertat cu orchestrele filarmonicilor din Iaşi, Ploieşti, Botoşani, Bacău şi a susţinut numeroase recitaluri. Acum, la 16 ani, este remarcată de foruri academice, de media culturală, recent de Timpul. Alături de Nicolae Voiculeţ, A.G. Weinberger sau Alexandru Tomescu este considerată o româncă “ce face să existe România”. Un român pentru o lume.Din clasa a IV-a, la Conservator
Mălina, cu o maturitate ieşită din comun, îi privea pe colegii săi cu stânjeneală, chiar o amuzau stângăciile lor specifice vârstei. Am întrebat-o cum s-a simţit atunci când la nouă ani a fost invitată să participe la Conservator la cursurile destinate studenţilor la vioară. “Acesta a fost momentul decisiv care m-a făcut să-mi doresc să cânt ca solistă alături de mari orchestre. Profesorul pe care l-am avut la şcoală m-a încurajat să merg pe acest drum, dându-mi pentru studiu piese din ce în ce mai dificile, ce depăşeau programa şcolară. La vârsta de nouă ani am ajuns să iau lecţii şi cu profesori de la Conservator, încât mă pot mândri că eram şi elevă şi studentă la Conservator. Mă simţeam printre colegii mei de la şcoală, mă refer şi la cei mai mari, ca o româncă într-o clasă de străini, unde limba română era unul din obiectele de studiu şi mă amuzam de stângăciile lor. Acest lucru nu prea le-a convenit unora, dar premiile I câştigate anual la Olimpiadele de vioară, cât şi la alte concursuri le-au dovedit de ceea ce sunt în stare”, a spus Mălina. “Am ajuns să fiu studentă la Conservator în anul 2008 la sugestia violonistului Şerban Lupu, venit la Iaşi din Statele Unite ale Americii, unde era profesor (la University of Illinois), pentru a susţine cursuri de masterclass la Universitatea de Arte George Enescu. Participând la acestea am fost remarcată, încât m-a recomandat regretatului violonist Anton Diaconu, prof. dr. univesitar la acelaşi conservator şi violinist în Cvartetul Voces. M-am simţit extraordinar să fiu îndrumat de un profesor universitar; la vârsta de nouă ani am ajuns astfel să fac cunoştinţă cu mulţi studenţi ai Conservatorului. Aceasta a fost aventura mea ca “studentă” la Conservator. Sunt amintiri frumoase din perioada de început a lansării mele ca violinistă cu potenţial. Spun acest lucru deoarece multă lume se minunează de mine, păcat că nu m-au şi sprijinit pe cât m-au apreciat. Pe vremea aceea, de începuturi, credeam că totul este posibil, că voi ajunge imediat să cânt pe mari scene ale lumii. Tot la nouă ani am cântat, în Grecia, ca solistă cu orchestra. Acest lucru m-a ambiţionat foarte mult. De atunci, visul meu este de a cânta ca solistă pe mari scene. Am muncit enorm pentru a-mi îndeplini visul şi nu sunt prea departe, deja am susţinut concerte cu orchestre profesioniste din ţară şi chiar din străinătate, cu ocazia Concursului International “Young Talents with orchestra”, Italia – 2013, unde am câştigat premiul întâi. De fiecare dată când voi vorbi de începuturile mele ca violinistă, voi aminti sprijinul deosebit acordat de Fundaţia Salvaţi Copiii. Datorită programului BCR Speranţe am avut posibilitatea să particip la masterclass-uri şi concursuri în străinătate, un lucru extraordinar pentru cineva care vrea să facă performanţă, aşa cum îmi doresc eu. Din păcate, sprijinul din partea fundaţiei a încetat şi de atunci încerc să obţin diverse sponsorizări, pentru a putea să particip la vreun concurs în străinătate sau la un curs de masterclass. Nu îmi este uşor, mulţi fac promisiuni, dar majoritatea nu se ţin de cuvânt, deoarece fără sprijin nu poţi progresa, aprecierile vor rămâne doar în amintire, cu regretul că nu ai putut da mai mult, ştiind că poţi. Acesta este cel mai mare regret al meu, având în vedere felul în care am debutat, fiind şi ‘studentă’ la Conservator”, a mai povestit Mălina pentru Jurnalul Naţional.

Nu a avut bani să dea admitere la Conservatorul din Koln 
Concertul care i-a adus Mălinei cele mai mari satisfacţii a fost cel susţinut cu orchestrele reunite ale Filarmonicilor din Iaşi şi Chişinău, cu ocazia Zilelor FIE de la Iaşi. Ecourile performanţelor sale au fost mediatizate, în presa scrisă şi cea audiovizuală, la nivel local şi naţional. Mica violinistă are un palmares extraordinar: peste 100 de concerte şi recitaluri, mai mult de 40 de premii, între care şi Premiul I la Concursul Internaţional “Young Talents with Orchestra” (Italia), Premiul Special al Juriului EMCY Fa. H. Wanka la Concursul Internaţional Kloster Schonta, Premiul 1 la Olimpiada Naţională de Interpretare Instrumentală, distincţie pe care a obţinut-o cinci ani consecutiv. Din păcate, situaţia ei financiară a constituit întotdeauna o piedică. În 2013 Mălina nu a reuşit să onoreze invitaţia să susţină examenul de admitere la Conservatorul din Koln. Însă acest lucru nu a împiedicat-o să participe la concerte caritabile pentru a ajuta pe alţi copii aflaţi în situaţii dificile, asemănătoare. Anul acesta, în calitate de bursier al Fundaţiei Principesa Margareta a României, Mălina a participat la concertul “Benclinov & Associates” şi la concertul “Seara Palatului Elisabeta dedicată Fundaţiei Principesa Margareta a României”.

Autor: Cristinel C. Popa

Sursa: jurnalul