Foto: (c) Paulo Filgueiras/UN Photo/un.org

Într-o perioadă caracterizată de escaladarea conflictelor, a extremismului violent, de fenomenul migrației, avem nevoie de umanitarism, de curajul și de determinarea celui care a fost Mahatma Gandhi, o sursă de inspirație pentru noi toți, menționează secretarul general al ONU Ban Ki-moon, în mesajul său.

Organizația Națiunilor Unite susține soluționarea pașnică a disputelor și respectul reciproc între culturi, religii și tot ceea ce pot împărți oamenii.

Deceniul internațional al apropierii culturilor, propus de UNESCO pentru perioada 2013 — 2022, a generat o gamă largă de proiecte creative, care demonstrează puterea diversității și a dialogului ca forțe ale păcii.

Noua Agendă pentru Dezvoltare Durabilă 2030 poate indica, de asemenea, calea spre reducerea violenței. O lume mai durabilă va fi o lume mai sigură.

În această zi, suntem invitați să contribuim, fiecare cum poate, la crearea unei culturi a păcii, a toleranței, a înțelegerii și a non-violenței, să promovăm diversitatea culturală și înțelegerea între numeroasele popoare de pe planetă. Putem face acest lucru în primul rând prin exemplul personal, apoi prin educație și prin campanii publice de conștientizare.

Ziua internațională a non-violenței a fost adoptată de Organizația Națiunilor Unite prin Rezoluția 61/271, în 15 iunie 2007, pentru a fi marcată la 2 octombrie — zi în care se aniversează nașterea unuia dintre cei mai mari lideri ai omenirii, Mahatma Gandhi, părintele mișcării de independență a Indiei și pionierul filosofiei și al strategiei non-violenței.

“Există multe cauze pentru care sunt pregătit să mor, dar nu există cauze pentru care să fiu pregătit să ucid”, declara Mahatma Gandhi.

Principiul de non-violență, cunoscut, de asemenea, sub numele de rezistență non-violentă — respinge folosirea violenței fizice în scopul de a obține schimbări sociale sau politice.

Adesea descrisă ca “politica oamenilor obișnuiți”, această formă de luptă socială a fost adoptată în acțiunile în masă peste tot în lume, în campanii pentru justiție socială. Acțiunile non-violente pot fi cuprinse în trei categorii: protest pașnic și persuasiune, inclusiv marșuri; noncooperare cu elementele opresive; precum și intervenții pașnice, ca, de exemplu, blocadele. Din păcate, multe grupări din lume încă folosesc violența pentru atingerea scopurilor lor.

AGERPRES/ (Documentare-Daniela Dumitrescu, editor: Horia Plugaru)