ROMANIA

Pe inginerul Adrian Dobre, artizanul  „ciudăţeniei” apărute de curând pe malul drept al braţului Sf. Gheorghe, nu departe de Tulcea, l-am cunoscut întâmplător, în Delta Dunării. Bucureştean sadea, acesta s-a îndrăgostit iremediabil de Deltă în urmă cu aproape 20 de ani. A revenit an de an, apoi lună de lună, pentru ca acum să vină săptămânal. Pasionat de bărci, de pescuitul în sistemul „catch&release” şi de călătoriile prin labirintul de canale din mijlocul apelor, el a căutat o modalitate de a-şi împlini un vis pe care mulţi pescari l-ar împărtăşi. Voia o casă de vacanţă în Deltă, una pe care să o poată muta în diferite zone, în funcţie de anotimp şi de preferinţele sale.

Şi o casă plutitoare are uşă la intrare  O casă care să îi permită să vadă toate ungherele Deltei şi să simtă pulsul acestui paradis. După zeci de nopţi albe, sute de schiţe, planuri şi calcule, în septembrie 2009, proiectul final era aşternut pe hârtie. Şase luni mai târziu, după o investiţie de aproape 60.000 de euro, cu 20.000 mai mult decât estimase, casa plutea la câţiva kilometri de Tulcea. Asta, în ciuda nenumăratelor autorizaţii, aprobări, avize şi dispute cu autorităţile nedumerite dacă era vorba de o casă sau de o ambarcaţiune.

Dacă, în cazul pontoanelor clasice, flotoarele metalice necesită lucrări periodice de întreţinere, fiind dificile din punct de vedere tehnic şi, evident, costisitoare, inginerul nostru a propus o soluţie inedită – construirea unui flotor din beton armat, segmentat în şase alveole după modelul clasic al navelor.
100% impermeabil

Mulţi au crezut că este o excentricitate, mai ales că betonul, în varianta clasică, este un material permeabil. Modificat însă cu ajutorul unor „adjuvanţi””, betonul propus de Dobre s-a dovedit impermeabil 100%, în urma unor teste care au prevăzut ca flotorul să plutească timp de mai bine de două săptămâni, perioadă în care nu s-a observat nicio infiltraţie de apă. Avantajele invenţiei inginerului român erau evidente: posibilitatea de a inspecta în interior flotorul şi de a lua măsuri imediate în situaţia apariţiei vreunei probleme, o stabilitate crescută la influenţa valurilor şi a vântului, şi posibilitatea de a folosi interiorul flotorului pentru depozitarea instalaţiilor tehnologice necesare casei (tancul pentru apele menajere, pompe, spaţiul de amplasare a bateriilor pentru stocarea energiei electrice). Ca să nu mai pomenim de lipsa oricăror măsuri de întreţinere pe durata exploatării!

O CASĂ UŞOARĂ
Casa care a fost construită pe acest flotor revoluţionar trebuia să fie una cât mai uşoară. De aceea, au fost folosite profile metalice zincate, panouri de tablă, spumă poliuretanică şi tâmplărie PVC. Rezultatul? O casă cu etaj, cu o dimesiune în plan de 6,90 m x 6,90 m, cu o capacitate de cazare pentru şapte persoane, cu două dormitoare, grupuri sanitare la fiecare etaj, bucătărie, living, plus o terasă pe care se poate ajunge cu ajutorul unei scări retractabile.

Anul acesta, locuinţei îi va fi ataşat un ponton de lemn, cu spaţii pentru recreere în aer liber şi un loc în care bărcile să poată fi trase în siguranţă. Şi asta nu e tot.  Casa are o independenţă deplină când este vorba de necesarul de energie sau de apă menajeră. Iluminatul este asigurat de lămpi cu led-uri, extrem de economice, alimentate la un grup de baterii de 12 V care, la rândul lor, sunt încărcate de o turbină eoliană şi de un grup de panouri fotovoltaice. Pentru siguranţă, există şi un generator cu motor termic. Apa caldă menajeră este asigurată din trei surse alternative: panou solar, centrală termică, instant, pe gaz. Încălzirea pe perioada mai rece se face cu calorifere alimentate de o centrală termică.

Într-un final, eco-casa a fost asimilată categoriei de ponton-dormitor, iar inginerul Dobre se gândeşte să pună bazele unei mici staţiuni ecologice mobile în Deltă.

Locuinţele plutitoare din Olanda, Germania şi SUAConceptul de casă plutitoare nu este cu totul nou (ştiut fiind că orice inovaţie aduce nu numai inedit, ci şi bătăi de cap, a fost nevoie de cel puţin un an pentru ca autorităţile să decidă în ce fel va fi încadrată construcţia în nomenclator). Inovativ este poate materialul din care a fost realizată locuinţa din Delta Dunării, mai precis betonul armat.  Şi dacă ea reprezintă o premieră pentru România, casele plutitoare cu fundaţie de beton se află de multă vreme în folosinţă în Olanda, Germania sau Statele Unite ale Americii. De fapt, cei care au creat acest concept sunt, din motive lesne de înţeles, arhitecţii olandezi. Date fiind condiţiile climatice şi relieful mlăştinos din Ţara lalelelor, casele plutitoare au apărut ca o necesitate şi nu ca un lux, fiind adoptate de tot mai multe ţări ale lumii ca o variantă mult mai viabilă decât casele tradiţionale, mai ales în zonele des inundabile şi cu fenomene seismice dese.

Cândva în stadiul de simplu proiect, casele plutitoare sunt azi materializate

Sursa: http://www.adevarul.ro