Republica Algeriană Democratică și Populară sărbătorește la 1 noiembrie ziua națională. Este situată în nord vestul Africii și are ca vecini: Marea Mediterană, Tunisia, Libia, Niger, Mali, Mauritania, Sahara Occidentală, Maroc.
Captură foto: bristol324 / YouTube
Statul are o suprafață de 2.381.741 km pătrați și o populație de 39.542.166 de locuitori (estimare iulie 2015), potrivit publicației online The World Factbook (www.cia.gov). Capitala este Alger, iar alte orașe importante sunt: Oran, Constantine, Annaba, Blida.
Captură foto: raydas1 / YouTube
În primele secole î.Hr. numizii (strămoși ai berberilor) au creat în zona de nord a actualului stat algerian, regatul Numidiei.
Ulterior, în zona litorală s-au instalat, succesiv, cartaginezii, romanii, vandalii și bizantinii. La mijlocul secolului al VII-lea, ocupația arabă a adus convertirea populației autohtone berbere la islam. Începând cu sfârșitul secolului al XVI-lea teritoriul algerian a fost parte a Imperiului Otoman, până în 1832, când Algeria a devenit colonie franceză.
La 1 noiembrie 1954, Frontul de Eliberare Națională (FLN) a declanșat lupta armată de eliberare, care a condus, la 5 iulie 1962, prin Acordurile de la Evian, la obținerea independenței de stat, potrivit site-ului oficial MAE.
FLN a dominat scena politică în calitate de partid unic până în 1988, când, în urma unor ample manifestări de revoltă populară generate de agravarea continuă a condițiilor de trai, guvernul a adoptat unele măsuri democratice (o nouă Constituție, sistem multipartit etc.).
Între partidele nou create se număra și Frontul Islamic al Salvării (FIS), adept al statului islamic, care a fost desființat în urma alegerilor legislative din decembrie 1991, mulți lideri și membri ai acestei formațiuni politice fiind arestați. Simpatizanții FIS și grupările militare ale acestuia au început o campanie de asasinate și atentate împotriva instituțiilor statului și a populației civile care s-a soldat cu peste 100.000 victime și a paralizat, practic, funcționarea societății. Situația a început să se restabilească la sfârșitul anilor ’90 și s-a consolidat treptat sub mandatele succesive ale președintelui Abdelaziz Bouteflika (1999, 2004, 2009), al cărui program a prevăzut restabilirea păcii și a “concordiei civile”, consolidarea statului, relansarea economică. Abdelaziz Bouteflika și-a asigurat un al patrulea mandat de președinte în urma alegerilor din 2014.
Pe parcursul anului 2011, pe întreg teritoriul țării s-au intensificat mișcările de protest și grevele, dar acestea nu s-au transformat în manifestări de masă ample.
Capitala Alger este port încă din vremuri romane, fapt confirmat de multe ruine impresionante, precum cele de la Djemila și Timgad, care s-au păstrat în condiții bune, datorită climei uscate deșertice. În apropiere de Alger, pe coastă, se află Tipasa, cu ruine romane, precum și un mausoleu numidian, potrivit turistik.ro.
Captură foto: bristol324 / YouTube
Între obiectivele turistice se află: Grădina Botanică, construită în 1832, cea mai veche grădină din Algeria, împărțită în trei zone: grădinile franceze, grădinile engleze și grădina zoologică, unde se află mai multe specii de animale; Muzeul Bardo de preistorie și etnografie, unde se găsesc o serie de exponate, fosile, artefacte și ceramică; Muzeul Artelor Frumoase; Muzeul Artelor Populare și Tradițiilor; Muzeul Național al Artelor Contemporane și Moderne; Muzeul Național al Antichităților; Moscheea Ketchaouaun, un monument arhitectonic deosebit, fiind un amestec de stil maur și bizantin; Monument des Martyrs.
AGERPRES/(Documentare — Suzana Cristache Drăgan, editor: Mariana Zbora-Ciurel)