Un rocker tatuat, trecut de prima tinerețe, nelipsita scurtă de piele, Harley-ul ce toarce o viață plină de excese – portretul clasic al rockerului supărat. Peter Maffay însă, se încadrează perfect în descriere, dar o și depășește.
E cel mai de succes cântăreț al Germaniei, iubit de la debutul de acum 40 de ani, până astăzi. Poate mai ales astăzi. În 2002 a fost declarat artistul anului în Germania. Piesa de debut, Du din 1970, a fost hit-ul anului. În 1979, albumul Steppenwolf s-a vândut în 1,6 milioane de copii, fiind cel mai bine vândut LP al vremii. Este artistul german cu cele mai multe albume vândute în peste 1 milion de copii: 14. Albumul său din 1982, „Ich will leben”, s-a menţinut 37 de săptămâni pe primul loc al topului autohton. Turneele sale sunt, din 1980 încoace, între primele 10 evenimente ale Germaniei, după numărul de spectatori. Pentru cariera sa de succes a fost decorat de statul german cu Ordinul de merit al Republicii și recunoscut internaţional prin World Music Award.
Celebru și necunoscut
A spune că Peter Maffay este legenda rock a Germaniei, e o banalitate. A adăuga că e originar din România e, pentru mulți, un lucru necunoscut, o curiozitate. Pe numele real Peter Alexander Makkay, s-a născut în 1949, la Brașov, într-o familie germano-maghiară. În 1963 a emigrat în Germania împreună cu părinții și în același an și-a înființat prima formație. Ce a urmat de atunci a devenit, cum s-ar spune, istorie. Istoria Germaniei, fiindcă, în România, numele Peter Maffay nu spune mai nimic.
Ar fi exagerat să elogiem aici un român care ne face cinste în afara țării. Peter Maffay aparține Germaniei – o spune în autobiografia recent publicată (un bestseller, ați ghicit), deși nu a uitat niciodată că povestea sa începe în România.
Rockerul samaritean
După 34 de ani de absență, în 1997, Peter Maffay a revenit în Transilvania pe chopper-ul său, în căutarea unei oaze de liniște. A găsit-o în biserica și casa parohială, niște ruine pe atunci, din Roadeș, Brașov. Fundația care-i poartă numele a renovat complexul de clădiri, iar în 2011 a fost inaugurată aici Casa Tabaluga. Continuând șirul de acțiuni caritabile din Germania și Spania, la Roadeș intenționează să fie găzduiți în tabere de recuperare sau educative, copii suferind de diverse traume, provenind din medii sărace și familii dezorganizate.
În Spania și Germania, Fundația Peter Maffay a creat ferme unde copiii cu probleme regăsesc bucuria, viața în comunitate, natura nealterată. Motto-ul acestor acțiuni, sugestiv pentru ce realizează și în România, este „Înapoi la rădăcini“.
Un rocker inventează basme pentru copii
Sub pieptul tatuat, Maffay ascunde un suflet de copil. O dovesc eforturile umanitare susținute, dar și faptul că este creatorul personajulului fantastic Tabaluga, iubit de toți, mic sau mare, în Germania. Tabaluga este un simpatic dragon, în vârstă de 7 ani, născut în Țara Verde. Tatâl i-a murit când avea șase ani, de mama nu știe mai nimic. Ghidușiile sale sunt povestite pe acordurile a patru dintre albumele lui Maffay, dar și în desene animate, ca musical și piesă de teatru.
Micul dragon are statuie la Erfurt. Peste 100 de instituții școlare, un card special emis de VISA și o linie de produse de igienă pentru copii îi poartă numele, desenele animate cu Tabaluga rulează în peste 100 de țări. De-a lungul vremii, mari branduri din Germania precum VW, Louis Vuiton, Landesbank Berlin, EM. Entertainment și-au asociat numele cu dragonul celebru, în campanii ce strâng sume generoase pentru activitățile Fundației Peter Maffay.
Pentru angajamentul său social, Maffay a fost răsplătit cu Ordinul Crucea de Merit a Republicii Germane şi cu World Charity Award. Activitatea sa din România a fost recunoscută prin Ordinul Naţional „Pentru Merit”, acordat de preşedintele României. Ca un cunoscut filantrop, a avut întâlniri de-a lungul vremii cu Dalai Lama, episcopul sudafrican Tutu, Shimon Peres, Yussuf Islam sau Papa Benedikt XVI.
La inaugurarea casei de la Roadeș, Peter Maffay a declarat: „Prin angajamentul meu aici, doresc să dăruiesc ceva înapoi acestei minunate ţări a copilăriei mele.“
Foto Udo Krauss, sursa