Facebook Twitter Email

 

Cetatea de la Slimnic FOTO: Wikimedia Commons/Plinul cel tanar
Cetatea de la Slimnic FOTO: Wikimedia Commons/Plinul cel tanar

În Transilvania există peste 160 de cetăți și biserici fortificate. Printre acestea, cele mai populare și mai vizitate, poate și pentru că au fost reabilitate, sunt Râșnov, Bran, Viscri, Deva sau Făgăraș.

Din păcate, altele nu se bucură de aceeași atenție – în unele cazuri e vorba de lipsa de promovare, în timp ce alte cetăți au devenit ruine. Jurnaliștii Telejurnalului TVR au făcut un reportaj cu poveștile a câtorva cetăți din Transilvania despre care probabil nici nu știai că există.

Cetatea de la Slimnic (în fotografia din deschiderea articolului). Prima mențiune documentară este din 1282. A fost construită într-un loc strategic, pe drumul care leagă Sibiu de Mediaș. Din câte se pare, potrivit cercetărilor arheologice, aici ar fi fost o biserică.

Potrivit izvoarelor folclorice, în secolul al XV-lea, cetatea de a Slimnic era un fel de „închisoare a împăcării”. Mai exact, se spune că erau întemnițate aici, timp de trei zile, cuplurile care doreau să se separe. Camerele erau situate undeva la beci și nu aveau la dispoziție decât un pat, o farfurie, o lingură și o cană. Cât stăteau „întemnițați” cuplurile trebuiau să-și rezolve problemele din familie.

Cișnădioara FOTO: Wikimedia Commons/ Ihopulele
Cișnădioara FOTO: Wikimedia Commons/ Ihopulele

Cisnădioara. A fost construită în secolul al XII-lea și trebuia să asigure securitatea la poarta de intrarea dinspre Valea Oltului. Este o biserică fortificată recunoscută pentru acustiva sa impreionantă.

Aici s-au organizat numeroase concerte și s-au făcut înregistri live. Astăzi, biserica găzduiește și spectacole de teatru sau expoziții.

De asemenea, în ceea ce privește istoria recentă, în biserica fortificată sunt numeroase plăci comemorative cu numele unor ofițeri și soldați germani și austro-ungari care au murit în luptele din toamna anului 1916, din jurul Sibiului. Plăcile funerare ar fi fost strămutate din cimitirul de la Gușterița în anul 1940.

Biserica fortificată din Cârţa, Țara Făgărașului. În prezent se află în stare de ruină și doar o capelă este folosită de comunitatea evanghelică săsească. Mănăstirea a fost înființată în anul 1202, în timpul regelui Emeric. A fost desființată în 1474, iar bunurile au fost transferate Bisericii Prepoziturii din Sibiu.

Biserica fortificată din Cârţa FOTO: Wikimedia Commons/Otto Schemmel
Biserica fortificată din Cârţa FOTO: Wikimedia Commons/Otto Schemmel

Cetatea Colț (județul Hunedoara). A fost ridicată pe o stâncă, în jurul unui turn pătrat, căruia i s-au adăugat un zid de incintă, fortificat cu alte turnuri. A fost ridicată în scopuri de apărare, însă nu a îndeplinit niciodată acest rol. A servit cel mult în loc de refugiu în cazul unor conflicte între cnezi. Dateazǎ de la începutul sec. al XIV-lea, când a fost ctitoritǎ de cneazul Cândea, care a trecut apoi la religia catolică și și-a schimbat numele în Kendeffy. Se aflǎ pe teritoriul satului Suseni, Hunedoara, pe drumul județean DJ 686, la intrarea pe valea Râușorului și la 3 km distanțǎ de satul Râu de Mori. Astăzi este o ruină.

Cetatea Colț FOTO: Wikimedia Commons/Andreistirbu72
Cetatea Colț FOTO: Wikimedia Commons/Andreistirbu72
FOTO: Harghita.ro
FOTO: Harghita.ro

Racu. Biserica fortificată romano-catolică este pe teritoriul Satului Nou, este declarată monument conform registrului monumentelor ale judeţului Harghita din 1992. Una din cele mai vechi clădiri din fostul Scaun al Ciucului, monumentul datează din secolul al XIII-lea. Biserică banderială cu multe elemente caracteristice unei fortificaţii. Biserica originală a fost extinsă în anul 1574, ultima modificare importantă datează din 1758, potrivit harghita.ro.

Cetatea Orăștie. Datează din primul mileniu de după Hristos. A fost o fortificație mică peste care au trecut migratorii maghiari și apoi sași. Chiar dacă orașul Orăștie a fost incendiat de cotropitori în repetate rânduri, cetatea nu a fost cucerită niciodată.

FOTO: Țetcu Mircea Rareș/Wikimedia Commons
FOTO: Țetcu Mircea Rareș/Wikimedia Commons
Sursa: canalmedia
Facebook Twitter Email

Comments are closed.

Cauta
Articole - Romania pozitiva