Licitaţii în sectorul minier din Chile
January 24th, 2012 |
| Proiect Cerro Casale
Descriere: Proiect de exploatare cariera si depozite de minerale cupru si aur, concentrate si prelucrare ulterioara, ambele procese intr-o instalatie de flotatie cu o capacitate de 60 de milioane de tone anual (150 – 170 mii tone pe zi). Cu orizont de 17 ani, depozitul avand resurse de 22,9 milioane de uncii de aur si 5800 de milioane de livre de cupru. Initiativa: Privata Coordonator proiect: Barrick Gold si Kinross Gold Locatie: Tierra Amarrilla, Region de Antofagasta Suprafata: nespecificata Investiei estimata: 4.200 milioane USD Data inceperii: 2012 – 2016 Contact: SOFOFA (Sociedad de Fomento Fabril): Francisco Ovalle Tel: 0056-2-391.31.13 begin_of_the_skype_highlighting 0056-2-391.31.13 end_of_the_skype_highlighting E-mal: fovalle@sofofa.cl
Proiect Extindere pentru Faza II – Mina Doña Ines de Collahuasi
Descriere: Proiect pentru a dubla productia actuala a minei Doña Ines de Collahuasi, de la 535 la 1 milion de tone anual, care se extinde din orasele Iquique si Pica, in Provincia Tamarugal. In 2010 a inceput etapa I, care va creste cu 20% capacitatea actuala a proiectului. Initiativa: Privata Coordonator proiect: Anglo American, Xstrata Pic si Mitsui &Co. Locatie: Regiunea Tarapaca Suprafata – nespecificata Investitie etimata: 2.500 milioane USD Data inceperii: 2012 – 2015 Contact: SOFOFA (Sociedad de Fomento Fabril): Francisco Ovalle Tel: 0056-2-391.31.13 begin_of_the_skype_highlighting 0056-2-391.31.13 end_of_the_skype_highlighting E-mal: fovalle@sofofa.cl
Proiect Depozitul aurifer El Volcan
Descriere: Mega proiect de exploatare a aurului in Mina El Volcan, datorita ultimilor studii de explorare care au determinat ca exista cu 30% mai multe rezerve de aur, decat initial prevazut. Initiativa: Privata Coordonator proiect: Andina Minerales. Locatie: Copiapo, Regiunea Atacama Suprafata – 3.000 hectare, unde se afla toate instalatiile proiectului, incluzand instalatiile de procesare, birouri, depozite si balastierele Investitie etimata: 1.000 milioane USD Data inceperii: 2010 – 2011 Contact: SOFOFA (Sociedad de Fomento Fabril): Francisco Ovalle Tel: 0056-2-391.31.13 begin_of_the_skype_highlighting 0056-2-391.31.13 end_of_the_skype_highlighting E-mal: fovalle@sofofa.cl
Proiect Extindere pentru Faza V a Minei Escondida
Descriere: Proiect de constructie a unei noi statii de concentrare pentru a inlocuii actuala statie Los Colorados. Odata ce investitia va fi amortizata, se va trece la Faza VI pana in anul 2020, unde vor fi inserate o a treia statie de concentrare si o instalatie de desalinizare Initiativa: Privata Coordonator proiect: BHP Billiton, Rio Tinto Plc y Jeco Corp. Locatie: Antofagasta, Region de Antofagasta Suprafata – 1.582 hectare Investitie etimata: 1.000 milioane USD Data inceperii: 2012 – 2017 Contact: SOFOFA (Sociedad de Fomento Fabril): Francisco Ovalle Tel: 0056-2-391.31.13 begin_of_the_skype_highlighting 0056-2-391.31.13 end_of_the_skype_highlighting E-mal: fovalle@sofofa.cl |
||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||
Factori importanţi Chile
Introducere
|
||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||
R E P U B L I C A C H I L E– îndrumar de afaceri –2011
A. DATE GENERALE
Vecini: La Nord: Republica Peru La nord-est: Republica Bolivia La Vest: Oceanul Pacific La Est: Republica Argentina
2. Capitala: Santiago de Chile. A fost fondată la 12 februarie 1541, de către Pedro de Valdivia. Este cel mai important oraş chilian, concentrând mai mult de o treime din populaţia ţării (cca. 5,8 milioane locuitori). Este situat în zona centrală a ţării, la 543 m deasupra nivelului mării. Clima este temperat mediteraneană, cu temperaturi medii de 19,5ºC vara (ianuarie-februarie) şi 7,5ºC iarna (iunie-iulie). Precipitaţiile sunt neglijabile vara, ridicându-se în timpul iernii la cca. 70 mm în medie.
3. Populaţia: 16.784 mii locuitori ( trim.III/2008, din care cca. 84% populaţie urbană. Populaţia indigenă are o pondere de cca. 5%, în majoritate Mapuche (în sud) şi, în mai mică proporţie, Aymara (în nord) şi Rapa Nui (în Insula Paştelui). Densitate: 19 loc./km². Rata de creştere: 1,7%. Speranţa de viaţă 75 ani. Rata alfabetizării: 95%.
4. Suprafaţa Totală: 2.006.626 km² Continentală: 756.252 km² Teritoriul antarctic: 1.250.000 km² Insulară: 374 km²
5. Moneda: locală este ”peso”-ul (pl. „pesos”). Cursul de schimb (octombrie 2010): 485 pesos/dolar S.U.A.
6. Limba oficială: spaniola. Alte dialecte vorbite: Mapudungu (comunitatea Mapuche), Aymara, Rapa Nui.
7. Ziua Naţională: 18 septembrie – proclamarea independenţei.
8. Religia: romano-catolică (76,7 % din populaţie), evanghelică (12,4%); există şi minorităţi ortodoxe, evreieşti şi musulmane.
9. Programul comercial: 9,00-18,00 (luni-vineri)
10. Programul bancar: 9,00-14,00 (luni-vineri)
11. Codul telefonic: al ţării: 56 Santiago: 2
12. Taxa de aeroport: USD 18 (la ieşirea din ţară, dacă nu este inclusă în costul biletului de avion).
13. Salariul minim garantat: 127.500 pesos (cca.262 USD)
14. Gradul de risc de ţară: Moody´s – AA3 si Fitch – A+
15. Chile a promulgat în luna martie 2002 Legea privind semnătura electronică şi comerţul electronic
16. Tensiunea in reţeaua electrica: 220V
17. Taxi: culoare neagră cu acoperiş galben. Toate taxiurile au aparat de taxare.
18. Taxă: IVA (TVA) – 19% ad-valorem; se aplica atât la import cât şi la achiziţionarea de bunuri sau servicii pe piaţa locala.
19. Scurt istoric
Teritoriul Chile este descoperit de Ferdinand Magellan, în octombrie 1520. Prima tentativă de colonizare se face în 1535, de către Diego de Almagro, având originea în Peru. O a doua expediţie spaniolă, plecând tot din Peru, este condusă , în 1540, de către Pedro de Valdivia. Acesta fondează actuala capitală – Santiago de Chile – în februarie 1541. Deşi supune populaţiile amerindiene din nordul teritoriului, nu reuşeşte acelaşi lucru cu triburile araucane (Mapuche).
Între 1541-1553 Pedro de Valdivia devine primul guvernator al Căpităniei Generale a Chile, depinzând de Viceregatul Peru-ului. Numele colonial al teritoriului se păstrează până în 1609. În 1553 Pedro de Valdivia este capturat, torturat şi ucis în timpul unor lupte cu triburile Mapuche. Rebeliunea Mapuche (1553-1558) este considerată cea mai importantă a istoriei coloniale. Deşi ulterior triburile respective nu au mai ameninţat serios poziţiile spaniole, populaţia Mapuche reuşeşte să îşi păstreze controlul asupra teritoriilor rămase (la Sud de râul Bio-Bio, 500 km. Sud de Santiago) încă 3 secole, fiind ultima supusă de spanioli în America. Limitată la Nord de deşertul Atacama, la Sud de rezistenţa triburilor Mapuche, la Est de lanţul muntos al Anzilor iar la Vest de Oceanul Pacific, Chile devine una dintre cele mai centralizate şi omogene colonii spaniole. Postura de garnizoană de frontieră, aflată în conflict permanent cu populaţia indigenă, dar şi cu piraţii spanioli şi olandezi, face ca aceasta tara să devină una dintre cele mai militarizate posesiuni spaniole din America.
În ciuda ineficienţei sistemului politic, Chile, ca de altfel majoritatea coloniilor spaniole din America, a arătat o loialitate remarcabilă faţă de coroana spaniolă. Auto-guvernarea este luată în considerare numai la începutul secolului XIX, independenţa producându-se la 18 septembrie 1810. Primul Director Suprem al noii republici este numit Bernardo O’ Higgins, în 1817, după o perioadă de guvernare prin Adunări Guvernamentale (Juntas de Gobierno).
În urma victoriilor împotriva Peru şi Bolivia în Războiul Pacificului (1879-1883), Chile obţine zona de Nord – Antofagasta, bogată în zăcăminte minerale, integrată definitiv prin pacea din 1904.
În prima parte a secolului XX, scena politică chiliană se menţine puternic polarizată între dreapta şi stânga fără ca vreunul din guverne să dispună de sprijin suficient pentru a institui reforme pe scară largă. În această perioadă este consemnată şi prima guvernare militară (1925-1931 – guvern condus de generalul Carlos Ibañez del Campo).
În 1960, creştin-democraţii reuşesc să adopte cu succes reforme în materie de locuinţe, sănătate, educaţie şi servicii sociale.
În 1973, generalul Augusto Pinochet Ugarte înlătură prin lovitură de stat guvernul socialist al lui Salvador Allende, instituind a doua guvernare militară a Republicii. În fruntea unei junte militare, dizolvă Congresul, exilează partidele de stânga şi înlătură orice opoziţie. Politica economică aplicată de guvernul acestuia se dovedeşte de succes, aducând stabilitate şi o relativă prosperitate economică.
În 1988 se organizează un referendum, în urma căruia guvernul militar este respins cu o diferenţă de 7%.
La alegerile din 1989, candidatul militarilor, Herman Büchi pierde în faţa democrat-creştinului Patricio Aylwin, iniţiindu-se tranziţia paşnică spre democraţie.
De atunci şi până în prezent s-a menţinut la putere Coaliţia Partidelor pentru Democraţie (Concertacion de Partidos por la Democracia, cunoscuta sub numele de Concertacion), este o cualitie de partide de centru si de stânga, care guvernează din 11 martie 1990. Principalele partide din Concertacion sunt cel Democrat Creştin, Democrat, Radical si Socialist. La acestea se adăuga Partidul Democrat Independent (PDI).
B. STRUCTURA DE STAT
1. Potrivit Constituţiei din 1980, Chile este republică prezidenţială.
Puterea executivă este exercitată de preşedintele republicii, care îndeplineşte funcţiile de şef al statului şi şef al guvernului. Este ales prin vot direct, durata mandatului fiind de 4 ani.
Puterea legislativă este exercitată de Congresul Naţional, care este bicameral: Senatul este compus din 38 de senatori: nouă desemnaţi, unul pe viaţă (fost şef al statului) iar restul aleşi. Mandatul senatorial este de 8 ani. Pentru o jumătate din locuri se organizează alegeri o dată la 4 ani. Camera Deputaţilor este formată din 120 deputaţi, mandatul de deputat fiind de 4 ani. Urmatoarele alegeri prezidentiale si parlamentare vor avea loc 2013.
Puterea judiciară are ca maximă instanţă Curtea Supremă de Justiţie.
2. Şeful statului şi al guvernului: Sebastián Piñera Echenique, din partea Coalitiei pentru Schimbare şi-a început mandatul la 11 martie 2010 şi va conduce tara pana in luna martie 2014.
Preşedintele Senatului (şi al Parlamentului): senatorul Jorge Pizarro Soto (Partidul Democrat Chilian), ales in martie 2005 pentru un mandat de 8 ani.
Preşedinte al Camerei Deputaţilor: deputata Alejandra Sepúlveda (Partidul Regionalist al Independentilor) si-a început mandatul in 2010 pentru 4 ani
Ministrul relaţiilor externe: dl. Alfredo Moreno Charme, instalat in martie 2010
C. ECONOMIA
Chile are o economie orientata spre piata, fiind caracterizata cu un nivel inalt al comertului exterior si o reputatie solida a institutiilor financiare puternice, precum si de coerenta in plan politic, elemente care impreuna, au contribuit la obtinerea celui mai ridicat rating de tara din America de Sud. Exporturile reprezinta 40% din PIB, din care marfurile generale reprezinta trei patrimi. Cuprul genereaza o treime din veniturile bugetare ale tarii. In perioada 1991 – 1997, PIB a inregistrat un nivel mediu de 8%, dar a ajuns la jumatate din acest nivel in anul 2008, datorita politicii monetare menite sa stabilizeze deficitul de cont curent, precum si datorita diminuarii castigurilor din export, ceea ce mai tarziu a devenit un produs al crizei globale. Seceta severa a inrautatit situatia in anul 1999 prin reducerea recoltelor, aducand cu sine si scaderea debitelor apelor si rationalizarea electricitatii, astfel ca Chile a inregistrat, pentru prima data dupa 15 ani, o restrangere a economiei. Chile si-a aprofundat angajamentele pe termen lung de liberalizare a comertului prin semnarea unui acord de liber schimb cu SUA, care a intrat in vigoare in ianuarie 2004. Chile considera ca a incheiat cele mai multe acorduri de comert liber bilaterale sau regionale. Astfel, Chile a semnat, in total, 57 de astfel de acorduri (nu toate sunt acorduri de comert total liber), inclusiv cu UE, Mercosur, China, India, Coreea de Sud si Mexic.
Resurse naturale: cupru, lemn, minereu de fier, nitrati, metale pretioase, molibden, petrol, hidroenergie.
Principalele sectoare economice: extractie cupru si alte minereuri, produse alimentare, procesarea pestelui, fier si otel, lemn si produse din lemn, echipamente de transport, ciment si textile
Exporturile: valoare: 53.735,9 mld.USD (2009) Principalele produse exportate: cupru, fructe, produse halieutice, hartie si pulpa de celuloza, produse chimice, vinuri Principalele piete de desfacere: China (14,8% din exporturile chiliene), SUA (12,5%), Japonia (10,5), Olanda (5,8%), Coreea de Sud (5,7%), Italia (5,1%) si Brazilia (5,0%).
Importuri: valoare: 39.753,9 mld.USD (2009) Principalele produse importate: petrol si produse petroliere, produse chimice, echipamente electrice si de telecomunicatii, masini industriale, vehicule si gaze naturale. Principalii furnizori: SUA (16,7% din importurile chiliene), China (11,2%), Brazilia (10,3%) si Argentina (9,9%).
Politica monetara a fost relaxata in anul 2009, inflatia scazand de la valoarea maxima atinsa in anul 2008 la valoarea estimata. Datorita scaderii drastice a pretului la cupru si cresterii slabe a PIB, conturile fiscale se vor transforma dupa aceea in surplus. Chile va continua sa se integreze economic prin intermediul acordurilor de comert liber cu principalii sai parteneri comerciali: un acord de comert liber cu Australia va intra in vigoare in anul 2009. Acorduri de comert liber urmeaza sa fie semnate cu Panama, Peru si Columbia. Negocierile sunt in curs pentru acorduri de comert liber cu Noua Zeelanda, Singapore, Vietnam, Ecuador, Malaezia, Thailanda si Turcia. PIB a inregistrat scaderi in anul 2009 intr-un climat de crestere economica negativa la nivel global, scaderi ale preturilor la marfuri si un curs valutar slab, dar isi va reveni treptat incepand cu anul 2010 pe masura ce economia globala isi va reveni. Pe termen mediu, cresterea va fi determinata de cresterea investitiilor si a cresterii progresive a exporturilor ca urmare a firmelor doritoare sa beneficieze de oportunitatiile create de acordurile de comert liber existente si viitoare. Diversificarea exporturilor si cererii din Asia va determina cresterea exporturilor pe termen mediu.
COMERTUL EXTERIOR AL REPUBLICII CHILE
Potrivit datelor statistice detinute de ProChile, principalele produse exportate de Chile (cumuland 64% din totalul exporturilor), in anul 2009, clasificate conform tarifului vamal al acestei tari au fost:
Principalii parteneri la export au fost: China (14,8% din exporturile chiliene), SUA (12,5%), Japonia (10,5), Olanda (5,8%), Coreea de Sud (5,7%), Italia (5,1%) si Brazilia (5,0%). In ceea ce priveste importurile realizate de Chile in anul 2009, principalele produse importate au cumulat o pondere de 30% in totalul importurilor acestei tari.
Principalii parteneri la import au fost: SUA (16,7% din importurile chiliene), China (11,2%), Brazilia (10,3%) si Argentina (9,9%).
Investiţiile străine directe (ISD) în Chile In anul 2009 investitiile straine directe in Chile au inregistrat 5.082 mil dolari, ceea ce reprzinta o scadere de 58% fata de anul 2008. Principalele destinatii ale acestor investitii au fost: – comert – 52,7% – minerit – 19,9% – alte industrii – 7,2 – servicii financiare – 6,2% – electricitate, gaz si apa – 6,0% – comunicatii – 3,8%
Investiţiile chiliene brute în străinătate intre 1990 si primul semestru 2009 au atins suma de 48.621 mil dolari, distribuite in mai mult de 65 de tari din Americva, Europa, Asia, Oceania si Africa. Mai mult de 900 de firme au in prezent proiecte de investitii. Cele mai importante tari care primesc investitii chiliene sunt Argentina, Brazilia, Peru, Columbia, SUA, Mexic, Australia, Uruguay si Venezuela.
D. REGIMUL DE COMERŢ EXTERIOR
a) Cadrul juridic al raporturilor economice externe
În scopul asigurării accesului pe pieţele externe, eliminării barierelor tarifare şi netarifare şi promovării susţinute la export a produselor sale, Chile a încheiat acorduri de:
– Asociere, cu Uniunea Europeana, Noua Zeelanda, Singapore, Brunei si Darussalan.
– liber schimb cu SUA, Mexic, Canada, Coreea de Sud, America Centrala, NAFTA si China; – Complementaritate economica, cu Argentina, Bolivia, Columbia, Cuba, Ecuador, MERCOSUR, Peru si Venezuela, prin care părţile îşi acordă facilităţi vamale reciproce. Relaţiile comerciale cu alte ţări cu care Chile nu are semnate acorduri de complementaritate economică sau de liber schimb se bazează pe acorduri comerciale şi/sau de cooperare economică, având la baza clauza naţiunii celei mai favorizate . Din punctul de vedere al apartenenţei la grupurile sau organizaţiile economice regionale sau internaţionale, Chile face parte din: ALADI (Asociaţia Latino-americană de Dezvoltare Industrială), şi APEC (Forumul de Cooperare Economică Asia-Pacific), este membru asociat al MERCOSUR (Piaţa Comună a Conului Sud), participă la negocierile privind crearea până în anul 2005 a Zonei de Liber Comerţ a Americilor (ALCA). Chile este membru OMC din 01.01.1995. Este membru semnatar al SGPC (Sistemul Global de Preferinţe Comerciale) şi P-16 (Grupul celor 16 ţări). Având în componenta economică o dimensiune prioritară, politica externă chiliană s-a centrat în ultimii ani pe cultivarea relaţiilor strategice cu S.U.A si U.E., relaţii pe care Chile a înregistrat de altfel recent, un bilanţ de excepţie, respectiv:
Aceste reuşite au consolidat relaţiile privilegiate pe care Chile le are cu principalii poli de putere ai lumii şi au creat un context prielnic pentru deschiderea guvernului chilian către relaţiile cu alte spaţii, mai ales spre Asia-Pacific, precum şi reconsiderarea relaţiilor cu ţările din zona Americii Latine.
Relaţia cu zona Asia Pacific a constituit în 2004 prioritatea politicii externe chiliene. In anul 2002 Chile a încheiat un tratat de liber comerţ cu Coreea de Sud – primul tratat de acest fel încheiat între o economie asiatică şi una occidentală şi care a intrat în vigoare în 2004. A iniţiat, totodată, discuţii exploratorii pentru încheierea de tlc cu Japonia. Importanţa acordată procesului APEC este amplificată şi de faptul ca în anul 2004 Chile a găzduit Summit-ul ţărilor APEC.
Revigorarea relaţiilor cu Europa Centrală şi de Est – zonă care a fost practic ignorată de la instaurarea guvernului LAGOS – este o consecinţă a tratatului de asociere încheiat cu Uniunea Europeană şi a statutului de candidat la integrarea în Uniunea Europeană pe care unele ţările est-europene îl mai au. Primele semnale în acest sens au fost turneul preşedintelui chilian, in octombrie 2002, în Rusia, Ungaria şi Polonia şi vizita acestuia în Croaţia, în ianuarie 2004. În octombrie 2004 preşedintele chilian a vizitat România şi Turcia.
In privinţa relaţiei cu zona Americii Latine, aceasta a ocupat un loc modest în agenda externă chiliană, determinat de concentrarea Chile pe relaţiile cu UE si SUA şi de situaţia de criza şi instabilitate existente în zona Americii Latine. Totuşi, pe fondul complicării relaţiilor Chile cu unele ţări din zonă, mai ales cu Bolivia si Peru şi creşterii deficitului comercial chilian în raport cu MERCOSUR, dezvoltarea relaţiilor comerciale cu tarile membre si-au recapatat importanta.. In prezent, noua administraţie reconsidera interesul faţă de raporturile cu ţările din zona.
In plan politic, regional, Chile este membru al Organizaţiei Statelor Americane şi Grupului de la Rio.
b) Regimul vamal In 1973, anul guvernării Unităţii Populare a preşedintelui Salvador Allende, taxa vamală oscila între 0 şi 50%. La aproximativ 50% din poziţiile tarifare se înregistrau taxe superioare cu 80%, 4% inferioare a 25%, iar diferenţa de 46% cuprinse între 25-80% ad-valorem. Începând cu 1977 Chile adoptă o structură vamală omogenă, cu o taxă unică ad-valorem de 10%. In anii 1983 şi 1984, taxa unică este majorată la 20% şi respectiv 35%. Majorarea exporturilor chiliene şi a investiţiilor străine determină guvernul chilian ca începând cu 1991 să fixeze taxa vamală unică ad-valorem la 11%. In 1999, guvernul chilian decide reducerea eşalonată a taxei vamale cu 1% anual pînă în 2003 când s-a plafonat la 6%, valoare la care se situează si în prezent. In baza Acordului de Asociere cu UE, majoritatea produselor importate din comunitate au taxe vamale zero. Cele inca nedegrevate, care au o pondere redusa, vor fi reduse treptat pana cel târziu in anul 2012. Băuturile alcoolice din import, de tip whisky, gin, coniac, rom, ca şi autoturismele de oraş, teren (4 x 4) şi de lux şi accesoriile pentru acestea, au o taxă vamală adiţională ad-valorem de 25%.
9. Barierele netarifare practicate de Chile la import se referă la taxa IVA (TVA) de 19%, registrul sanitar necesar importului de materii prime pentru industria farmaceutică, de medicamente şi cosmetice, norme specifice de ambalare şi etichetare, norme tehnice de calitate şi de garanţie, certificate fito-sanitare, etc.
c) Politici comerciale Exporturile şi importurile chiliene sunt supuse regimului licenţelor. Conform deciziei adoptate în martie 2002 de către Banca Centrală a Chile, licenţele cunoscute sub denumirea de „informe de exportación”, respectiv „informe de importación” urmează a fi aprobate, anterior realizării operaţiunii, numai de serviciul naţional al vămilor la aşa numitul „ghişeu unic” (ventanilla única) înfiinţat în acest scop pe lângă instituţia vamală. Anterior acestei decizii, respectivele documente trebuiau aprobate şi de Banca Centrală a Chile. Chile nu aplică măsuri de subvenţionare a exporturilor. Promovarea şi sprijinirea exporturilor ca politică de stat se realizează prin PROCHILE, departament de specialitate aflat în subordinea DIRECON (Direcţia Generală de Relaţii Economice Internaţionale din cadrul Ministerului Relaţiilor Externe). In prezent, PROCHILE are reprezentanţe proprii în toate regiunile din Chile şi în 35 de ţări ale lumii, din care 11 în Europa, 12 în America (din care 10 în America Latină), 10 în Asia, 1 în Africa (Africa de Sud) şi 1 în Australia şi „antene comerciale” în cadrul ambasadelor Chile, încadrate cu un diplomat însărcinat să gestioneze interesele economice ale Chile în ţara respectivă. In paralel cu PROCHILE, la promovarea exporturilor chiliene, instituţii independente, neguvernamentale de specialitate mai contribuie: Camera Naţională de Comerţ, Turism şi Servicii, Camerele de Comerţ Regionale, Camera de Comerţ Santiago, Asociaţiile de Exportatori, grupând exportatorii pe produse sau grupe de produse. In Chile există o Comisie Naţională pentru Distorsiuni, singura autoritate de investigaţie în materie de apărare comercială (subsidii, dumping, salvgardare) cu rol de a investiga existenţa de distorsiuni la preţurile mărfurilor importate şi a propune aplicarea de măsuri compensatorii, taxe antidumping, taxe vamale minime sau suprataxe. Ofertarea generala de produse, atat de catre companii nationale, cat si straine, in special pentru achiziţiile publice, dar si pentru tranzacţii particulare, se realizează prin ChileCompra, instituţie de stat care publica, pe langa organizare de licitaţii si cumpărarea de diferite produse si ofertarea unor firme interesate, înscrise in registrul sau de furnizori. Firmele cumparatoare, de stat sau particulare, pot obţine informaţii despre ofertanţi si oferte de marfuri. Transparenta este totala si eficienta maxima.
d) Raporturi financiare internaţionale
In prezent, Chile nu are relaţii financiare cu F.M.I. în sensul beneficierii de împrumuturi. Din partea Băncii Mondiale Chile primeşte sporadic unele împrumuturi destinate în special unor programe de îmbunătăţire a educaţiei superioare, ultimul, în valoare de 14,5 milioane dolari, fiind primit în 1998. In perioada 1994-1998, Chile a solicitat şi primit un singur împrumut din partea BID (Banca Interamerican de Dezvoltare) în valoare de 790 milioane dolari. Cu prilejul celei de-a 42-a sesiuni a BID de la Santiago de Chile (martie 2001), Chile a primit de la aceasta din urmă un împrumut de 488 milioane dolari, destinat în principal unor programe de dezvoltare regionale (sociale, culturale, învăţământ etc.). In ultimii ani guvernul Chile a recurs, ca mijloc predilect de finanţare, la împrumuturi pe piaţa internaţională prin lansarea de bonuri de tezaur, destinate în principal relansării în condiţii din ce în ce mai avantajoase a datoriei existente. Pe scurt:
E. MEDIUL DE AFACERI este caracterizat de următoarele elemente:
Numărul mare de acorduri comerciale semnate cu ţări şi blocuri economice situează Chile pe o poziţie privilegiată din punct de vedere al comerţului exterior. Taxa vamală unică ad-valorem face din economia chiliană una din cele mai deschise din lume. Chile şi-a consolidat oferta de export, iar volumul acestuia a înregistrat în ultimul deceniu o creştere medie anuală de 10%. In prezent, 5.700 de firme exportă cca. 4.000 produse în peste 175 de ţări.
Conform aprecierilor PNUD, Chile este ţara cu cele mai mari progrese înregistrate în materie de forţă de muncă din America Latină: forţă de muncă bine pregătită, standarde de sănătate şi speranţă de viaţă superioare, investiţiile în educaţie reprezintă 7% din PIB.
Investiţiile străine în Chile sunt garantate juridic prin D.L. 600 care stabileşte norme şi reguli clare şi stabile, bazate pe principii constituţionale cum ar fi neutralitatea, nediscriminarea arbitrară şi tratamentul egal aplicat investitorilor naţionali şi străini. Garantarea investiţiilor este completată de acordurile de promovare şi protejare reciprocă a investiţiilor semnate de Chile cu 50 de ţări.
Chile ocupă un loc privilegiat între ţările latino-americane şi emergente în general, în aprecierile unor instituţii financiare şi bancare internaţionale ca: Moodys, Standard & Poors, Euromoney, Transparencia Internacional, Forumul Economic Mondial etc. Obiectivitatea şi imparţialitatea acestor instituţii, plasează Chile între destinaţiile cele mai sigure din punct de vedere al investiţiilor străine.
Principalele firme multinaţionale din lume sunt prezente cu investiţii în diverse ramuri ale economiei chiliene: NESTLE, ABN AMRO, ALCATEL, PLACER DOME, AT &T, BHP, MONDAVI, JP MORGAN CHASE, Mc.DONALDS, HYDRO-QUEBEC, REPSOL-YPF, TRACTEBEL, TELEFONICA DE ESPAÑA, DRESDNER BANK, KOMATSU AMERICA, MITSUBISHI, THAMES WATER, METHANEX, ENDESA ESPAÑA etc.
– Banco Santander de Chile – BancoEstado – Banco Santiago – Banco de Credito e Inversiones – Banco Sudamericano – BBVA Banco BHIF – Banco del Dasarrollo – Citybank – Scotiabank – Banco de Chile
„Indicatorul de acces” al ţărilor emergente stabilit de Şcoala de Afaceri Tuck a Universităţii DARTMOUTH – SUA se obţine prin ponderarea a 16 factori, între care: bariere comerciale, taxe vamale, regim vamal, licenţe de import, drepturi de proprietate intelectuală, subvenţii de export, bariere în calea investiţiilor etc. Din punct de vedere al deschiderii comerciale, Chile ocupă locul 1 între ţările latino-americane şi 2 între 44 de ţări emergente.
F. REGIMUL INVESTIŢIILOR
In privinţa investiţiilor străine, Chile dispune de ample facilităţi, nediscriminatorii în raport cu investitorii autohtoni, ceea ce o plasează, încă de mulţi ani, în topul preferinţelor, atât în America Latină, cât şi în lume. In raporturile cu România, Chile aplica prevederile Acordului de Asociere cu Uniunea Europeana, la care ambele tari sunt parti. Din 27 august 1997 a intrat în vigoare Acordul pentru Promovarea şi Protejarea Reciprocă a Investiţiilor între România şi Chile. Se află în negociere un acord bilateral de evitare a dublei impuneri. Pentru ambele acorduri, partea romana a prezentat propuneri de armonizarea lor cu aquiul comunitar, proiectele prezentate aflandu-se in analiza factorilor de decizie chilieni.
Comitetul de Investiţii Străine – Comité de Inversiones Extranjeras (CIE) – este o instituţie publică autorizată pentru a acţiona în numele statului chilian pentru atragerea de fluxuri de investiţii străine, în baza Decretului Lege 600. Comitetul este format din miniştrii economiei, finanţelor, afacerilor externe, planificării şi preşedintele Băncii Centrale. In plus, orice ministru reprezentând un sector economic spre care sunt dirijate investiţiile străine, participă la reuniunile de lucru ale CIE.
Principala misiune a CIE este aceea de a acţiona pentru transformarea Chile într-o piaţă atractivă pentru investitorii străini, urmărind administrarea eficientă a normelor legale în materie, difuzarea acestora în rândul potenţialilor investitori străini şi participarea la negocieri internaţionale.
CIE este administrat la nivel operaţional de un vicepreşedinte executiv, desemnat de preşedintele ţării. Vicepreşedintele CIE are ca misiune principală consilierea investitorilor străini cu privire la situaţia economică şi financiară din Chile şi a cadrului legal aferent investiţiilor străine. Pe linia promovării investiţiilor, organizează misiuni economice şi editează publicaţii privind climatul afacerilor şi oportunităţilor oferite de Chile.
G. ALTE DATE UTILE
Începând cu 15 februarie 2005, pe baza Acordului semnat la 11 octombrie 2004 la Bucureşti, au fost desfiinţate vizele pentru toate tipurile de paşapoarte. Posesorii de paşapoarte romaneşti si chiliene pot intra şi rămâne pe teritoriul celeilalte ţări, fără viză, până la maximum 90 zile.
(In cadrul ambasadei funcţionează o reprezentanţă consulară şi un birou de reprezentare comercial – economica) Adresa: EMBAJADA DE RUMANIA Calle Benjamin 2955 – Las Condes Santiago – CHILE Tel: (56-2) 231.18.93 Fax: (56-2) 231.23.25 E-mail: embajada@rumania.tie.cl web-site: www.rumania.cl
Biroul de Promovare Comercial – Economica Calle Benjamin 2955 – Las Condes Santiago – CHILE Tel : (56-2) 891.24.99 Fax: (56-2) 886.79.74 E-mail: oficina_comercial@vtr.net
Organisme publice şi neguvernamentale cu activitate economică şi de comerţ exterior care furnizează informaţii economice şi comerciale:
DIRECON, instituţie dependentă de Ministerul Relaţiilor Externe (M.R.E.)
dependentă de MRE
Instituţie dedicată promovării dezvoltării economice.
importa şi exporta mărfuri scutite de plata taxelor vamale şi TVA
profesională care reprezintă interesele sectorului productiv chilian
din camere locale de comerţ, camere binaţionale şi asociaţii specializate.
Afaceri. Asociaţie profesională cu peste 1.300 membri aparţinând întreprinderilor mici, mijlocii şi mari.
Netradiţionale, ASEXMA
Guvernul Republicii Chile
· Ministrul afacerilor interne Rodrigo Hinzpeter Kirberg· Ministrul relatiilor externe Alfredo Moreno Charme· Ministrul apararii nationale Jaime Ravinet de la Fuente· Ministrul finantelor Felipe Larraín Bascuñán· Ministru secretar general al Presedentiei Cristián Larroulet Vignau· Ministru secretar general al guvernului Ena von Baer Jahn· Ministrul economiei, promovarii si turismului Juan Andrés Fontaine Talavera· Ministrul pentru planificare Felipe Kast Sommerhoff· Ministrul educatiei Joaquín Lavín Infante· Ministrul justitiei Felipe Bulnes Serrano· Ministrul muncii si protectiei sociale Camila Merino Catalán· Ministrul lucrarilor publice Hernán de Solminihac Tampier· Ministru sanatatii Jaime Mañalich Muxi· Ministrul pentru locuinte si urbanism Magdalena Matte Lecaros· Ministrul agriculturii José Antonio Galilea Vidaurre· Ministrul minelor Laurence Golborne Riveros· Ministrul transporturilor si telecomunicatiilor Felipe Morandé Lavín· Ministrul pentru bunuri nationale Catalina Parot Donoso· Ministrul pentru energie Ricardo Raineri Bernain· Ministrul pentru Serviciul National pentru femei Carolina Schmidt Zaldívar· Ministru presedinte al Consiliului National al Culturii si Artelor Luciano Cruz-Coke Carvallo· Ministrul mediului María Ignacia Benítez Pereira |
||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||
Posted in