ROMANIA

În satul Reşca au fost găsite de-a lungul anilor numeroase obiecte valoroase Locuitorii unui sat construit pe locul fostei colonii romane Romula Malva caută, de ani de zile, vestigii despre care cred că i-ar putea îmbogăţi.

La nord de Caracal, pe malul drept al Oltului, în satul Reşca, din localitatea Dobrosloveni, se află rămăşiţele coloniei romane Romula, care a fost înfiinţată în secolele II – III pe locul unei mai vechi aşezări dacice.

Oamenii din zonă sunt convinşi că şi-au construit case chiar pe o mină de aur. Sub pământ, acolo unde se găsesc urmele vechii cetăţi Romula Malva, ar exista şi o comoară, pe care localnicii nu au reuşit până acum să o găsească. Sătenii nu se dau bătuţi şi visează, în continuare, la ziua în care vor găsi galbeni în pământ. Joiţa Rita are 73 de ani şi povesteşte că, de mai bine de 20 de ani, tot încearcă să găsească comoara ascunsă. „Aici, în zonă, au venit arheologi de-a lungul anilor şi au făcut săpături peste săpături, împreună cu noi, localnicii. Au fost găsite obiecte din aur, care au fost duse la muzeu. Nu putea nimeni să le păstreze. Erau cu ochii pe noi ca pe butelie, nu care cumva să le luăm. Dacă vă spun câtă băutură am băut eu împreună cu ei să găsim comoara, nu mă credeţi! Ştiu că sub pământ sunt ascunse şi două porţi din aur, pe care tot satul vrea să le găsească“, a dezvăluit Joiţa.  Isteria existenţei unei comori a început încă din 1965, când au avut loc primele săpături arheologice. „Cum s-a dat vestea în ţară că la noi, la Reşca, există o comoară, cum am început să fim vizitaţi de persoane care vor să se îmbogăţească peste noapte. Eu mi-am construit casa chiar în locul unde a existat cetatea Romula Malva. Sincer să vă spun, m-am gândit deja ce aş face dacă aş găsi comoara, dar vreau să ţin secret acest lucru. Este un vis al meu, pe care nu vreau să îl împărtăşesc tuturor. Ştiu că aşa nu mai poate deveni realitate“, a mai spus Rita Joiţa.

METROPOLA DE SUB SAT

Specialiştii în domeniu spun că vechea cetate Romula Malva a fost o aşezare însemnată ca mărime şi ca număr de locuitori. Aici a avut reşedinţa guvernatorul provinciei romane Dacia Inferior, apoi Dacia Malvensis.

Cel mai mare oraş roman de la sud de Carpaţi din secolele III-IV şi unul dintre principalele centre economice romane de la Dunărea de Jos, Romula a fost vizitată, de-a lungul timpului, de împăraţi romani precum Hadrian, Severus Alexander şi Filip Arabul. „Cetatea Romula Malva s-a întins pe o suprafaţă de 65 de hectare. Din păcate, acum nu mai există absolut nimic din ce a fost odată. Noi am numit acum acest loc «oraşul de sub sat». Totul este îngropat în pământ. În 2006, când s-au făcut din nou săpături arheologice, au fost găsite obiecte din aur valoroase, dar şi vase foarte vechi. Toată lumea din Reşca visează să găsească o comoară. Ei trebuie să înţeleagă că acest loc face parte din istoria noastră şi trebuie să îl preţuim“, a spus Gheorghe Tudoraşcu, primarul comunei Dobrosloveni, de care aparţine satul Reşca.

„EU O SĂ DAU DE PORŢILE DE AUR“ Marian Mica este un alt localnic care visează să găsească comoara bine ascunsă sub pământ, iar la bătrâneţe să aibă un trai cât mai liniştit. Nea Mitică, aşa cum îi spun vecinii, vine zilnic în fostul centru al vechii cetăţi, în speranţa că o să găsească comoara la care tot satul visează. „Am devenit, peste noapte, căutători de comori, toţi. Eu o să dau peste porţile de aur! Am găsit câteva obiecte, dar nu foarte valoroase. Bunicul meu mi-a povestit că un localnic a găsit o găleată plină cu aur aici, sub pământ. Cetatea veche Romula Malva s-a întins pe multe hectare, însă aici, în centru, există bogăţie. Nu vreau să mă dau bătut! Au fost zile în care am căutat după tezaur câte cinci – şase ore“, a povestit bărbatul în vârstă de 74 de ani. Locul unde a fost ridicată, acum mai bine de 1.800 de ani, colonia romană este lăsat în voia sorţii. Zona a fost împrejmuită, până acum doi ani, cu un gard, dar oamenii au cerut să fie dat jos, pentru că nu puteau căuta în voie. „Eu cred că există comoara, dar că nu o poate găsi oricine. Am 38 de ani şi am participat la căutări alături de arheologi. Am descoperit obiecte valoroase, însă nu m-am gândit niciodată să le păstrez. Îmi este teamă ca, nu cumva, această comoară să fie blestemată. Eu ştiu cui i-a aparţinut la vremea respectivă? Mai bine sărac şi sănătos, decât bolnav şi cu bani. Este păcat că locul acesta a fost distrus, iar acum nu prea mai avem despre ce să vorbim. Eu locuiesc chiar aici, în centrul castrului, iar în momentul în care văd oamenii cum vin în căutarea tezaurului, îi gonesc“, a povestit Lucian Stroe, un alt localnic.

Conducerea Primăriei Dobrosloveni vrea să atragă la Reşca turişti atât din ţară, cât şi din străinătate. „În momentul de faţă, am început să lucrăm la un proiect important şi vrem să construim o replică în miniatură a cetăţii. O să încercăm să accesăm fonduri europene, iar în maximum patru ani să ducem la bun sfârşit investiţia. Nu am făcut un studiu încă, să ştim cât o să coste totul. Eu zic că efortul nostru o să merite.

Vă daţi seama, la intrarea în Reşca să dai peste o colonie romană!“, a declarat  Gheorghe Tudoraşcu, primarul localităţii Dobrosloveni.

CĂRĂMIZILE CETĂŢII, LUATE DE LOCALNICI Unii localnici din satul Reşca, dezamăgiţi că nu au reuşit să găsească tezaurul, s-au gândit că nu ar strica dacă ar lua acasă mai multe cărămizi din zidurile cetăţii Romula Malva. „Am avut foarte mare grijă de acest obiect. L-am pus la păstrare, nu se ştie peste câţiva ani cât o să valoreze. Este o cărămidă foarte grea, iar pentru mine este un obiect de valoare. Despre comoară nu ştiu dacă există, însă toată lumea o caută. Trebuie să recunosc că încă este un mister dacă există porţile de aur pe care toată lumea vrea să le găsească. Este adevărat că sunt şi localnici care au găsit obiecte mici, valoroase, dar pe care le ţin încă ascunse. Dacă erau scoase la vânzare, era imposibil să nu afle cineva“, a precizat Dumitru Lupu, un alt sătean.    Gurile rele susţin, însă, că în sat sunt destule familii care şi-au construit case după ce au vândut mai multe obiecte de aur pe care le-au descoperit în situl arheologic din Reşca. „

La noi, la români, nici usturoi nu ai mâncat, nici gura nu îţi miroase. Dacă întrebi pe toată lumea din Reşca, nimeni nu recunoaşte că a vândut cercei, inele sau brăţări din aur, descoperite sub pământ. La noi ştiţi cum este: hoţul neprins este negustor cinstit. Sunt oameni care nu aveau după ce bea apă, iar peste noapte şi-au ridicat case“, a încheiat un localnic supărat că el nu a avut succes în căutările sale.1965 este anul în care s-au făcut primele săpături arheologice la Reşca, în judeţul Olt.

Sarcofagul roman, o descoperire importantă Situl arheologic de la Reşca-Romula este monument istoric de importanţă naţională. Cetatea a avut perioada de glorie în secolul al VI-lea. Romula Malva a fost ridicată la rang de municipiu în timpul Împăratului Hadrian şi la cel de colonie în timpul lui Septimiu Sever. „Aici au fost descoperite şi mai multe necropole. În urma săpăturilor arheologice, a fost pus în evidenţă un zid de incintă, care a adăpostit zona centrală a oraşului“,  explicat directorul muzeului Romanaţiului din Caracal, Mihai Gheorghe.

MORMÂNTUL UNUI ÎNALT FUNCŢIONAR ROMAN În anul 2006, arheologii care efectuau săpături la Reşca au descoperit în pământ un sarcofag făcut din calcar de Vrata, aparţinând lui Aelius Iulius Iulianus, un funcţionar roman de rang înalt. „Sicriul antic a fost profanat. A fost găsit îngropat în centrul vechi al cetăţii Romula Malva şi am decis să îl punem în faţa muzeului din Caracal. La Reşca am găsit obiecte din aur care au fost duse la muzee din Bucureşti, Craiova, Severin, iar o parte au rămas aici, la noi.

Vorbim despre istorie, iar din punctul meu de vedere ar trebui să avem mare grijă de astfel de locuri. UItimele săpături le-am făcut la Reşca în anul 2006, iar primele au fost făcute în 1965. Oamenii şi-au construit locuinţe chiar pe locul unde a existat cetatea. Noi nu putem să le demolăm lor acum casele pentru a continua mai departe cercetările. Cine ştie ce se ascunde sub locuinţele lor“, a mai spus Mihai Gheorghe, directorul Muzeului Romanaţiului.

Cercetări sistematice ştiinţifice au fost întreprinse la Romula abia în anul 1965, sub conducerea profesorului universitar doctor Dumitru Tudor. În fortificaţia centrală, săpăturile arheologice au fost conduse de Cristian Vlădescu, până în anul 1992. Deosebit de importante au fost şi săpăturile întreprinse de Mircea Babeş, în perioada 1967-1970.

RĂCARI, UN ALT SIT LUAT ÎN VIZOR Vânătorii de comori au în atenţie, pe lângă Reşca, şi castrul roman de la Răcari, din judeţul Dolj, unde au fost găsite numeroase monede din aur şi argint. Pe lângă legendele cu obiecte valoroase îngropate, situl de la Răcari ascunde povestea unei legiuni romane importante, care asigura liniştea şi ordinea publică în toată Oltenia. Imediat cum au aflat că în zonă se află un tezaur bine îngropat, şi localnicii din Răcari au plecat în căutarea marii comori.   Oamenii susţin că sub pământ este ascunsă bine o comoară

deAndreea Mitrache

Sursa: Adevarul

Comments are closed.