ROMANIA

Turismul a devenit principala sursa de venituri a unui oras din Romania. In paralel, tot mai multe companii sunt atrase de oportunitatile de aici. Care a fost reteta succesului? Dezvoltarea infrastructurii. Credeai ca asa ceva nu poate fi posibil la noi in tara? Vezi cum pot fi culese roadele unor investitii de 150 de milioane de euro in logistica urbana.

Turismul a devenit principala sursa de venituri a Sibiului, dupa ce orasul a fost numit “Capitala Culturala a Europei” in 2007. Prin dezvoltarea infrastructurii si imbunatatirea legaturilor de transport, orasul atrage din ce in ce mai multi vizitatori.

Numarul turistilor care s-au cazat la Sibiu in 2012 a fost cel mai mare de pana acum, potrivit celor mai recente date, depasind chiar si anul 2007, cand municipiul a fost Capitala Culturala Europeana. Doar incasarile Primariei din taxa hoteliera in acel an au ajuns la 2 milioane de lei, neluand in calcul cheltuielile turistilor.  In plus, un numar foarte mare de turisti vin in Sibiu si nu innopteaza, fiind tot mai populare circuitele culturale din Transilvania.

Klaus Iohannis, primarul Sibiului, a stiut sa profite de avantajele nenumarate ale orasului: pozitia in inima Transilvaniei, istoria multiculturala, caracterul de oras medieval. Un asemenea tip de localitate poate fi dezvoltata cel mai oportun cu ajutorul imensului potential turistic. Iohannis a stiut si de unde sa inceapa: bineinteles, de la infrastructura.

In timp ce alte orase din Romania pun accent pe “insule”, precum Bucurestiul cu centrul vechi, Sibiul a avut o viziune mai de ansamblu, care s-a dovedit castigatoare pe toate planurile.

Deoarece Sibiul este un nod de transport important, orasul a beneficiat in ultimii 10 ani de investitii in infrastructura de peste 150 milioane euro, dintre care peste 40 milioane euro din partea Bancii Europene pentru Reconstructie si Dezvoltare (BERD), pentru reabilitarea drumurilor publice si a conductelor de apa. Una dintre cele mai importante investitii de aici a fost si centura, care a detensionat cat trebuia traficul din zona, mai ales ca Sibiul este tranzitat zilnic de foarte multe tiruri. Finalizarea acestei investitii de 20 de milioane de euro i-a facut fericiti pe foarte multi soferi, inclusiv turisti.

Investitii proaspete de aproape 5 milioane euro

Marti, BERD a anuntat ca va acorda un imprumut de 4,8 milioane euro companiei de transport public din Sibiu, Tursib, ce va fi utilizat pentru relocarea unui depou de autobuze, din locatia curenta, in centrul orasului.

Relocarea depoului este necesara ca urmare a revizuirii de catre primarie a strategiei de transport urban, din care a rezultat mutarea flotei de autobuze pentru a satisface cerintele populatiei.

In plus, noua constructie va permite modernizarea serviciilor de intretinere, reducerea costurilor de functionare, reducerea nivelului de poluare fonica si imbunatatirea impactului asupra mediului.

Tursib detine si opereaza 90 de autobuze, dintre care 35 au fost achizitionate cu un imprumut anterior acordat de BERD de 5 milioane euro. Totodata, compania opereaza 23 de rute de autobuz, care deservesc anual 34 milioane de pasageri.

Primaria Sibiu a contractat pana in prezent trei imprumuturi de la BERD pentru investitii in infrastructura orasului, insumand 36,5 milioane de euro.

Infochioscurile, detalii vitale

Primaria Municipiului Sibiu a pus bazele unei retele de informare digitala prin infochiosc-uri incepand cu 2004, cand, in sediul vechi al institutiei, sibienii puteau accesa informatii utile despre activitatea Consiliului Local, a Primariei si detalii despre evenimentele din cadrul Programului Sibiu 2007.

Numarul acestora a fost suplimentat pe parcurs, ajungand in acest moment la 11 astfel de unitati, iar exemplul Primariei Sibiu a fost urmat si de alte institutii: Teatrul Radu Stanca si Muzeul Brukenthal. Infochioscurile sunt amplasate in sediul primariei, in incinta Aeroportului, in zona Garii, in Turnul Sfatului si in centrul istoric (Piata Mare si strada N. Balcescu).

Vizitatorii pot afla prin intermediul infochiosc-urilor informatii utile despre Sibiu, cum ar fi programul curselor aeriene, mersul trenurilor, principalele obiective si atractii turistice, harta orasului, evenimentele culturale care au loc in oras, etc.

Priviti mai jos un video in care sunt prezentate imagini din Sibiu, care confera orasului un aer idilic (Sursa: Youtube):

Tot la acest capitol, putem mentiona site-ul de exceptie al orasului, care contine extrem de multe informatii, de la cursul zilei si programul bancilor din oras, la lista agentiilor de turism din judet si cele mai practice informatii (cum ne deplasam, unde ne cazam etc.) organizate pe domenii: informatii practice, obiective de vizitat, timp liber, imprejurimi, multimedia (un proiect foto-video de popularizare si promovare a orasului). De notat ca pe site sunt prezentate in detaliu fiecare hotel si pensiune din Sibiu.

De investitiile in infrastructura profita si companiile

Companiile isi indreapta tot mai mult ochii, dar si banii spre Sibiu, atrase de conditiile logistice favorabile.

„Doar in zona industriala vest a orasului avem peste 50 de unitati de productie deschise de investitori straini si romani. Cea mai bine reprezentata este industria producatoare de componente auto, dar exista si unitati de productie de lanturi, medicamente, produse din piele si chiar o pepiniera”, a declarat recent Klaus Iohannis, citat de Forbes.

Interesul aratat pentru zona de vest a orasului s-a datorat in principal lucrarilor mari de infrastructura derulate la nivelul municipiului in ultimii ani, a proiectelor demarate pentru imbunatatirea cailor de acces.

Printre companiile prezente in Sibiu se numara Siemens Electrical Installation Technology, Simea, Raguse Medizinische Produkte, Kromberg &Schubert, Continental Automotive, Thyssen Krupp Bilstein, Compa, Faurecia Seating, Takata–Petri, CML Innovative Tech­no­logies, dar si companii romanesti precum Scandia Romana si  Boromir. In judetul Sibiu, la Medias, au sediul companii romanesti importante precum Romgaz, Transgaz, Armax Gaz sau Dafora.

De altfel, somajul la nivelul judetului a scazut la 3,3% in 2013, de la 8,2% in 2009.

Este un un cerc al avantajelor imprumutate mai departe, in care toata lumea inlantuita castiga. Din taxele tuturor acestor companii, primaria isi poate derula in continuare proiecte cu care sa atraga si mai multi turisti.

Castigate sunt si celelalte orase din Romania, care pot vedea ca este posibil, cu putin efort, sa isi schimbe imaginea. In lupta pentru titlul de capitala culturala europeana au intrat in acest an Arad, Cluj-Napoca, Craiova, Iasi si Timisoara. Ramane de vazut daca cel care va castiga acest titlu se va dezvolta precum Sibiul. Iata mai jos un mini-reportaj din acest oras, realizat anul trecut de Deutsche Welle: