Peștera Topolnița este singura dintre cele 200 de rezervații speologice din județul Mehedinți care este sărbătorită cu fast, întotdeauna a treia duminică din luna august, de locuitorii din regiunea montană din localitățile situate în nord-vestul României.
Cea de-a 48 a ediție a sărbătorii ‘Peșterii Topolnița’, eveniment organizat de Primăria Cireșu, Consiliul Județean Mehedinți și Centrul Cultural Nichita Stănescu (2011)
Foto: (c) JUSTIN STAVARU/ AGERPRES ARHIVA
Evenimentul se desfășoară mereu pe platoul situat în apropierea uneia dintre intrările în adâncuri, unde apa râului Topolnița se rostogolește domol în galerii, prin portalul Prosacului, înalt de 67 metri, pentru a ieși ceva mai departe, la 11.000 de metri, prin gaura lui Ciocîrlie, a declarat pentru AGERPRES, duminică, primarul comunei Cireșu, localitate în perimetrul căreia se află peștera, Doru Tîrlui.
“Peștera Topolnița a fost semnalată pentru prima oară în istorie în anul 1880 sub denumirea Tunelul lui Marga de un anume cercetător V.Dumitrescu, care a și considerat-o cea mai lungă din țară și a 17-a în lume ca mărime. Explorarea ei a fost făcută însă în anul 1956 de profesorul severinean Sever Popescu care a descoperit așa numitul culcuș al vidrelor”, a explicat Țîrlui.
El a arătat că această peșteră este legată de monumental carstic Epuran prin șase galerii prin care nu a trecut niciodată un om de rând întrucât, se pare, la fiecare pas sunt capcane tainice care blochează accesul în “pădurile” de stalagmite descoperite începând cu anul 1962 de specialiști ai Institutului de Speologie “Emil Racoviță” al Academiei Romane.
“Din păcate, nicio galerie nu este electrificată. Din această cauză nimeni nu se încumetă să intre fără ghid. Anual, turiștii, când avem această sărbătoare, pot pătrunde aproape 100 de metri doar într-o singură zi în unele sectoare subterane cum ar fi Loja, Pădurea de Lumânări, Sala Piticilor și Lacul de Cleștar, Marele dom stalagnitic. Galeria Emil Racoviță este cea mai impresionantă formațiune speologică din Carpați, are 1.900 de metri. Aici s-au descoperit urme umane datând din neolitic și sunt conservate formațiuni fosiliere unice în lume”, a mai spus Țîrlui.
În Peștera Topolnița temperaturile sunt între 8,2 și 10,8 grade Celsius, valoarea ei fiind dată de speleotermele imense, de cavernamentul gigantic, de cursul subteran de apă, de fauna subterană și coloniile de lilieci, de mulțimea de lacuri, de formațiunile impresionante de stalactite și stalagmite, de abisuri nebănuite, labirinturi, torenți și cascade subacvatice.
“Rețeaua de galerii este dispusă pe patru nivele: două fosile, unul subfosil și unul activ. Are cinci guri de acces: Gura Prosacului, Gura lui Ciocîrlie, Peștera Femeii — deschidere situata la circa 85 m deasupra nivelului actual de curgere al Topolniței, și cele două deschideri de la Găurinți. Se deosebesc trei sectoare legate între ele: sectorul Peștera Femeii, sectorul Sohodol și sectorul propriu-zis al Peșterii Topolnița, format dintr-o rețea de culoare din care pornesc cele trei galerii mari: Racoviță, Murgoci și Prosacului. Sectorul Peștera Femeii este alcătuit din mai multe culoare — Liliecilor, Coloanelor, Drept, Vetrelor, frumos oncretionate, parțial distruse de vizitatorii ocazionali și de curenții de aer. Intrarea în sectorul Peșterii Topolnița este marcat de culoarul verde unde a fost indentificate și denumite sălile Guano, Culoarul C.N. Ionescu, Culoarul dintre Săli, Sala Mare, Culoarul Uriașilor, Culoarul cu Pripor — cu multe stalagmite, Galeria Emil Racoviță, bogat ornamentată cu formațiuni de calcit, de tip coloană, de o rară frumusețe, Culoarul Suspendat, Culoarul Staicu, Sala Confluențelor, Culoarul Răsucit , Culoarul Speranței. Galeria Murgoci, cu peste 1.200 m lungime, este lipsită de concrețiuni și are cele două capete închise cu sifoane. Sectorul Sohodol este format din culoare fosile, subfosile și active: Culoarul cu Spirală, Culoarul cu Marmită, Culoarul cu Săritori, Culoarul Surprizelor, Culoarul cu Diaclaze, Culoarul Faliilor”, a adăugat Țîrlui.
Edilul comunei Cireșu speră că sărbătoarea Peșterii Topolnița, aflată în prezent la cea de a 50 ediție, va deveni un pretext pentru valorificarea întregului potențial carstic al munților Mehedinți și că va atrage în aceste locuri, aflate doar la aproximativ 60 de kilometri de Drobeta Turnu Severin, zeci de iubitori de tradiții montane, mai ales că în fiecare an localnicii organizează în vecinătatea acesteia un târg tradițional cu produse alimentare și meșteșugărești. El spune că și serbarea câmpenească, susținută de artiști amatori, va continua să adune în preajma Peșterii Topolnița mii de iubitori de folclor autentic românesc, “ceea ce înseamnă că întotdeaua ființa românească va avea pe lângă tinerețe, eternitate”.
AGERPRES/ (A — autor: Florian Copcea, editor: Cristina Tatu)