Foto: (c) Sorin BLADA / AGERPRES ARHIVĂ

Amplasată într-o zonă de aproape șes, pe drumul național care face legătura între orașele Hațeg și Caransebeș, fosta capitală a Daciei Romane se deschide călătorului chiar de la intrarea în comuna hunedoreană Sarmizegetusa. Zidurile cetății se pot observa din drum, iar turistul care oprește pentru a vedea cetatea are la dispoziție o parcare chiar în fața porții de intrare în incinta monumentului istoric.

Colonia Dacica Sarmizegetusa este apreciată de istorici ca fiind cea mai veche așezare urbană din Dacia Romană și cel mai mare centru cultural și religios. Nu se știe cu exactitate data la care a fost întemeiat orașul care a beneficiat, încă de la început, de o situație fruntașă în cadrul provinciei.

Se cunoaște că pe una dintre monedele din bronz emise la Roma, un sesterț, este redat ritualul religios de fondare a coloniei romane. Pe aversul monedei se poate observa chipul împăratului Traian, iar pe revers este prezent un personaj uman care trage o brazdă de pământ în interiorul căreia se vor ridica zidurile de incintă.

“La Sarmizegetusa guvernatorul D. Terentius Scaurianus trebuie să fi fost cel care, în numele împăratului, îmbrăcat în cinctus gabinius (toga cu acoperământ pentru cap), va mâna plugul ce va marca limitele viitorului oraș, lăsând nearate zonele unde se vor poziționa porțile coloniei. Ar fi fost interesant ca acest lucru să se fi întâmplat imediat după încheierea războiului, însă acest important funcționar și-a desfășurat magistratura cândva între 107-112, dar nu se știe exact când a început-o și când a terminat-o. Prin urmare, datarea exactă a acestui important moment din viața orașului rămâne, încă, o enigmă neelucidată”, afirmă doctorul în arheologie Gică Băeștean, șeful secției Muzeul Sarmizegetusa, parte a Muzeului Civilizației Dacice și Romane (MCDR) Deva.

Foto: (c) Sorin BLADA / AGERPRES ARHIVĂ

Cu o suprafață de circa 34 de hectare între ziduri și cu alte 60-80 de hectare în afara acestora, Ulpia Traiana se înscrie între orașele de dimensiune medie ale Imperiului Roman. Populația care locuia în acest areal se cifra la aproape 20.000 de oameni. Orașul dispunea însă și de un teritoriu în care se dezvoltau activități agricole sau așezări de rang inferior, cum au fost Germisara (actuala Geoagiu-Băi) sau Aquae (Călan Băi).

Vizitarea monumentului istoric începe cu amfiteatrul care captează imediat atenția turiștilor. Construcția este una de mari dimensiuni și putea primi în tribunele din piatră circa 6.000 de persoane. Aici se desfășurau spectacole cu lupte de gladiatori, dramă sau sport, iar spectatorii își ocupau locurile într-o ordine foarte strictă. Pe băncile de piatră din primele rânduri se așezau aristocrații orașului, apoi cei din ordinul equestru, oamenii de afaceri, iar ultimele rânduri erau rezervate pentru oamenii de rând și femei.

În zona amfiteatrului se mai află templul dedicat lui Aesculap și Hygia, zeii protectori ai medicinei. Mai sunt și alte temple, între care cel al zeiței Nemesis, care proteja și norocul, mai ales că gladiatorii aveau nevoie de așa ceva în timpul luptelor. Între templele de la intrare și zidurile orașului propriu-zis se poate observa un fragment dintr-un drum imperial, care, odinioară, era o rută importantă de circulație de la Vest spre Est.

La intrarea în oraș se află una dintre cele mai importante clădiri, palatul procuratorului financiar al provinciei, un personaj foarte important. Acesta era un fel de ministru de finanțate care se ocupa de strângerea taxelor și impozitelor, doar că avea o contribuție mai importantă în partea armatei.

Ajungem în forul coloniei Dacica Sarmizegetusa, centrul în care se intersectau drumurile principale, partea de nord a intrării fiind mărginită de câte o fântână publică. Curtea forumului era placată cu blocuri de marmură, iar de acolo se trecea în basilica, o clădire de domina prin înălțimea sa întreg ansamblul arhitectonic. Din acest spațiu se putea intra în curia, locul în care decurionii discutau problemele importante ale orașului, prezidați de doi primari.

“În zona forului se găseau și taberna, magazine. Înainte ca forul să fi îndeplinit funcții politice, administrative, era locul unde cetățeanul roman se ducea să schimbe produse. Astfel avem știință de forum boarium (piața de animale), forum piscatorium (piața de pește), forum oleatorium (piața pentru uleiuri). Sistemul de canalizare, blocurile de piatră, tuburile ceramice și conductele de plumb ne îndreptățesc să înscriem metropola Daciei alături de marile orașe ale Imperiului Roman, care au însemnat etaloane și standarde de urbanism și civilizație la cel mai înalt nivel”, menționează specialistul consultat Gică Băeștean.

Un moment important în progresul săpăturilor arheologice de la Ulpia Traiana Sarmizegetusa în reprezintă vizita regelui Carol al II-lea, în anul 1934. Însoțit de fiul său, Mihai, cei doi vor semna în cartea de oaspeți a muzeului. Regele Mihai a revenit în 1935 la Ulpia Traiana, alături de colegii săi de școală, pentru ca ultima vizită pe care o face aici să fie în anul 1997, alături de regina Ana.

De-a lungul timpului, însă, între personalitățile care au ajuns la Sarmizegetusa s-au numărat poetul Lucian Blaga, sculptorul Constantin Brâncuși sau istoricul Nicolae Iorga.

Este important ca vizitatorii să treacă și pragul muzeului de la Sarmizegetusa, obiectiv situat chiar peste drum de monumentul istoric.

“Noua expoziție de bază se dorește o îmbinare între vechi și nou, între trecut și prezent. Pe lângă piesele originale descoperite în timpul cercetărilor am încercat, prin intermediul arheologiei experimentale, să oferim vizitatorului o imagine a cum trebuie să fi arătat acestea în urmă cu aproape 2.000 de ani”, spune dr. Gică Băeștean.

În prima sală a muzeului sunt prezentate începuturile Sarmizegetusei, cu soldați din Legiunea III Flavia Felix, piese originale de echipament și reconstituiri ale acestora. Se mai pot vedea gladiatori și o machetă a amfiteatrului. În cea de a doua sală sunt prezentate câteva fragmente de statui imperiale, din bronz aurit, care împodobeau forul orașului, dar și tăblițe cerate pe care se putea scrie cu ajutorul unui styllus din fier sau bronz. Vizitatorii mai pot vedea instalații folosite de romani, inclusiv fragmente din țevi de plumb folosite pentru aducțiunea apei sau modelul de încălzire centrală utilizat în locuințe. Muzeul mai prezintă piese folosite în agricultură, comerț și jocurile care practicau în capitala Daciei Romane.

În ultimii ani, numărul turiștilor care au vizitat Ulpia Traiana Sarmizegetusa este în creștere. De aceea, Muzeul Civilizației Dacice și Romane Deva, de care aparține acest obiectiv, are în plan realizarea unui proiect extrem de ambițios, de refacere a amfiteatrului roman de la intrare.

“În urmă cu un an, sprijiniți de Consiliul Județean Hunedoara, am reușit să întocmim primul studiu de fezabilitate la care au participat cei mai importanți specialiști în arheologie și arhitectură. Documentația care a rezultat în acest proiect este extrem de complexă și foarte bine argumentată științific. Suma necesară pentru restaurarea și reconstrucția amfiteatrului la dimensiunile pe care le-a avut acum 2.000 de ani se ridică la cinci milioane de euro, ceea ce nu este mult pentru un astfel de proiect. Acum suntem în etapa în care am reușit să trecem de toate comisiile de specialitate din cadrul Ministerului Culturii, iar acum documentația se află depusă la ADR Vest pentru finanțare”, declară managerul MCDR Deva, Liliana Țolaș.

Se așteaptă definitivarea capitolelor bugetare și apoi încadrarea acestui proiect pe una dintre axele de finanțare europene, în vederea obținerii de fonduri nerambursabile.

“Punerea în practică a acestui proiect ar duce la o dezvoltare a Țării Hațegului. Numărul de turiști la Ulpia Traiana Sarmizegetusa aproape că a ‘explodat’ în ultimii doi ani. Anul acesta mizăm pe 100.000 de turiști. Oamenii sunt din ce în ce mai interesați de acest monument istoric, unde avem specialiști foarte buni care oferă informații vizitatorilor la un nivel academic, în câteva limbi de circulație europeană”, a completat managerul MCDR Deva.

Monumentul este inclus în proiectul european “Ruta împăraților romani”, ceea ce aduce multă vizibilitate acestui obiectiv turistic, inclusiv peste hotare.

AGERPRES/(AS — autor: Sorin Blada, editor: Ștefan Gabrea)