Foto: (c) CRISTIAN NISTOR/ AGERPRES ARHIVA

Statul se învecinează cu Kazahstan la nord, Uzbekistan la nord și nord-est, Afganistan la sud și sud-est, Iran la sud și Marea Caspică la vest. Cu o suprafață de 491.200 kmp, Turkmenistanul este dominat de deșert și are cea mai mică populație din cele cinci foste republici sovietice din Asia Centrală—5,2 milioane locuitori (ianuarie 2014).

Așgabat
Foto: (c) CRISTIAN NISTOR/ AGERPRES ARHIVA

Capitala statului este la Așgabat, oraș cu o populație de aproximativ 700.000 de locuitori. Alte orașe importante: Turkmenabat, Dașoguz, Marî, Balkanabat, Turkmenbași. Limba oficială este turkmena, ce aparține ramurii oguze a limbilor de origine turcică, dar cu influență kâpceacă (cumană). Limba turkmenă actuală diferă cu mult de limba turcă vorbită în Turcia. Limba rusă este folosită ca limbă de lucru și mijloc de comunicare interetnică. Structura etnică este formată din turkmeni 78%, uzbeci 10%, ruși 7%, kazahi 2%, ucraineni 1%, azeri 1%, armeni 1%. Între cultele religioase, predomină islamismul 89% (musulmani sunniți), urmat de cel ortodox 10% și alte culte 1%. În țară există cinci triburi principale (Ahal, Teke, Yomut, Saryk și Ersary) și peste 45 de clanuri turkmene, răspândite și în afara țării, în primul rând în Afganistan, Irak, Iran, Turcia.

Moscheea ‘Turkmenbashi Ruhy Metjidi’ 
Foto: (c) CRISTIAN NISTOR/ AGERPRES ARHIVA

Elementele definitorii pentru relieful țării sunt Marea Caspică, deșertul Karakum și Munții Kopet Dag. Litoralul turkmen la Marea Caspică este bogat în golfuri și peninsule. Deșertul Karakum, o întindere aridă cu altitudini sub 200 m, ocupă peste 80% din teritoriul țării. La granița de sud-vest cu Iranul se desfășoară cele trei lanțuri paralele ale munților Kopet Dag, la poalele cărora, în oaze, este concentrată o mare parte a populației. În sud-vest, se desfășoară masivele muntoase Balhanul Mare (1.860 m altitudine) și Balhanul Mic (1.777 m), în sud-est regiunea colinară Karabil, iar în extremitatea estică a teritoriului, la granița cu Uzbekistanul, Munții Kughitangtau.

În secolele VI-V î.e.n., teritoriul actual al Turkmenistanului a făcut parte din Imperiul Persan. În secolul al V-lea, încep să pătrundă populațiile turcice în Asia Centrală, iar din secolul al VIII-lea, triburile turcilor oguzi se stabilesc aici. În secolele IX-X, Statul Șamanizilor, desprins din Califatul Arab, își instituie controlul asupra întregii regiuni. În secolele XI-XV, turkmenii capătă individualitatea unui grup etnic aparte, iar în secolul al XIII-lea, Turkmenistanul este inclus în Imperiul Mongol al lui Ginghis Han. După 1360, teritoriul devine centrul imperiului lui Tamerlan. În secolul al XVI-lea, Turkmenistanul a făcut parte din hanatul uzbek al Saibanizilor. În secolul al XVIII-lea, Hanatul uzbek Buhara își extinde dominația asupra teritoriului.

În secolul al XIX-lea, începe expansiunea rusă în Asia Centrală, astfel că, între 1877-1888, regiunea intră sub dominația Rusiei. La 30 aprilie 1918, Turkmenistanul este integrat Republicii Sovietice Socialiste Autonome Turkestan, din cadrul Republicii Sovietice Federative Socialiste Ruse. Între 1918 și 1920, capitala Așgabad s-a aflat temporar sub controlul forțelor naționaliste, sprijinite de Marea Britanie. La 27 octombrie 1924, este proclamată RSS Turkmenă, republică unională din cadrul URSS.

Monumentul Independenței Turkmenistanului
Foto: (c) CRISTIAN NISTOR/ AGERPRES ARHIVA

În mai 1990, turkmena este introdusă ca limbă de stat. La 22 august 1990, este semnată Declarația de suveranitate, iar la 27 octombrie este introdus regimul prezidențial. La 27 octombrie 1991, se adoptă Declarația de independență și o nouă denumire oficială a statului, Republica Turkmenistan. România a recunoscut independența statului, la 20 decembrie 1991. Alegerile prezidențiale au fost câștigate de Saparmurad Niazov, cu aproximativ 99% din voturi. Saparmurad Niazov a condus țara până la decesul său, în 2006.

Muzeul primului președinte al Turkmenistanului independent, din cadrul Centrului Național Cultural ‘Saparmurat Turkmenbasi’
Foto: (c) CRISTIAN NISTOR/ AGERPRES ARHIVA

Președintele actual al țării este Kurbanguli Berdimuhamedov, care și-a asigurat un al doilea mandat de cinci ani, în februarie 2012, câștigând 97% din voturi. Kurbanguli Berdimuhamedov, născut în 1957, a preluat prima funcție în stat în februarie 2007, când a câștigat alegerile cu 89% din voturi.

Kurbanguli Berdimuhamedov, președintele Turkmenistanului
Foto: (c) CRISTIAN NISTOR/ AGERPRES ARHIVA

Turkmenistanul este unul dintre cele mai bogate state în resurse energetice din bazinul Mării Caspice și Asia Centrală. Potrivit estimărilor autorităților turkmene, statul dispune de a cincea rezervă de gaze naturale, ca mărime, din lume.

Clădirea Parlamentului Turkmenistanului
Foto: (c) CRISTIAN NISTOR/ AGERPRES ARHIVA

În gastronomia țării, produsele obținute de la cămile, vaci, capre și oi sunt transformate într-o varietate de lactate tradiționale (unt, smântână, iaurt). Totodată, carnea acestor animale stă la baza alimentației turkmene.

Relații bilaterale între România și Republica Turkmenistan

La 20 decembrie 1991, România a recunoscut independența de stat a Turkmenistanului, relațiile diplomatice între cele două state fiind stabilite la 21 iulie 1992.

La 16 noiembrie 1994, președintele României, Ion Iliescu, și cel al Republicii Turkmenistan, Saparmurat Niazov, au semnat, la București, Declarația privind relațiile de prietenie și colaborare între România și Republica Turkmenistan.

Președintele Republicii Turkmenistan, Saparmurat Niazov, a efectuat o vizită oficială în România, în perioada 15-17 noiembrie 1994, la invitația președintelui României, Ion Iliescu. La invitația președintelui Traian Băsescu, președintele Republicii Turkmenistan, Gurbangulî Berdîmuhamedov, a efectuat vizite oficiale în România în perioada 16-17 iulie 2008 și între 11-13 mai 2011.

Un moment semnificativ în relațiile cu Turkmenistanul a fost semnarea, la 22 iulie 2009, a Declarației Comune a președinților României și Turkmenistanului, care cuprinde ca element major al cooperării româno-turkmene stabilirea unui parteneriat energetic, reciproc avantajos, care să valorifice tradițiile României și Turkmenistanului în explorarea, exploatarea și transportul de gaze naturale și țiței, inclusiv prin transferul de experiență și utilaje și prin realizarea unor proiecte comune. Declarația comună a președinților României și Turkmenistanului a fost semnată cu prilejul vizitei oficiale pe care președintele României Traian Băsescu a efectuat-o în Republica Turkmenistan în perioada 21-22 iulie 2009, la invitația omologului său, Gurbangulî Berdîmuhamedov.

În perioada 11-12 octombrie 2012, președintele României, Traian Băsescu, a efectuat o nouă vizită oficială în Turkmenistan.

Președintele României, Traian Băsescu, a vizitat Muzeul Monumentului Constituției din Așgabat (2012)
Foto: (c) CRISTIAN NISTOR/ AGERPRES ARHIVA

Potrivit MAE, în prezent, Turkmenistan este al doilea partener economic al României în Asia Centrală.

În 2013, volumul total al schimburilor comerciale bilaterale a fost de 18,49 milioane USD, din care 14,8 milioane USD — export și 3,69 milioane USD — import. Importul din Turkmenistan este constituit, în exclusivitate, din combustibili (motorină, gaz natural și gaz butan), în timp ce exportul României este reprezentat, în cea mai mare parte, din utilaje și echipament electric, precum și metale comune și articole din acestea.

La 31 decembrie 2013, în România erau înregistrate trei societăți comerciale cu un capital turkmen investit de 41,7 mii dolari USD (locul 125 în topul investitorilor străini la noi în țară).

AGERPRES (Documentare — Doina Lecea, Roxana Mihordescu, editor: Horia Plugaru)