Porți Deschise la Palatul Elisabeta, 2013
Foto: (c) Radu TUȚĂ / AGERPRES ARHIVĂ

La ora 12.00, Majestatea Sa va ieși în balcon, alături de Principesa Moștenitoare și principele Radu, pentru a saluta musafirii. Intrarea este liberă.

Regele Mihai I a împlinit 93 de ani pe 25 octombrie. Cu acest prilej, în perioada 23-30 octombrie 2014, au fost organizate o serie de evenimente atât la București, cât și la Castelul Peleș din Sinaia.

Principesa moștenitoare Margareta a decorat, în numele Regelui Mihai I, la 23 octombrie, în Holul de Onoare al Castelului Peleș, o serie de personalități marcante ale vieții publice, precum și instituții culturale de referință pentru societatea românească. Ateneul Român a fost gazda, în 25 octombrie, a celei de-a șaptea ediții a concertului anual de binefacere organizat de Fundația Principesa Margareta a României.

Prezentarea publică a emisiunii filatelice speciale dedicate Regelui Mihai I, la împlinirea vârstei de 93 de ani, realizată de Romfilatelia
Foto: (c) Sorin LUPȘA / AGERPRES FOTO

La 30 octombrie a avut loc, în Aula Bibliotecii Centrale Universitare ”Carol I”, prezentarea publică a emisiunii filatelice speciale dedicată Regelui Mihai, realizată de Romfilatelia.

În 2013, aproximativ 6.000 de persoane au venit să-l vadă pe regele Mihai, la Palatul Elisabeta.

Clădirea Palatului Elisabeta din Capitală, 1990
Foto: (c) Sorin LUPȘA / AGERPRES FOTO

Palatul Elisabeta situat pe Șoseaua Kiseleff Pavel Dimitrievici nr. 28, se întinde pe o suprafață de 3 000 mp și este înconjurat de 10 000 mp de grădină. În prezent este reședința oficială permanentă a regelui Mihai, în calitatea sa de fost șef de stat.

Blazon pe fațada nordică a Palatului Elisabeta, 1990
Foto: (c) Sorin LUPȘA / AGERPRES FOTO

Proiectat în 1930, combinând elemente ale stilului brâncovenesc cu cel maur, palatul a fost inaugurat în octombrie 1937. Clădirea a fost ridicată după planurile arhitectului Corneliu M. Marcu ca reședință a principesei Elisabeta, fiica regelui Ferdinand și a reginei Maria, fosta regina a Greciei și mătușă a regelui Mihai. La intrare, în partea dreaptă a ușii există o placă din aramă ce poartă gravați anii construcției și cei ai nașterii și morții arhitectului.

regele Carol al II-lea la inagurarea Palatului Elisabeta din Șoseaua Kiseleff. În imagine (de la stg. la dr.): principesa Elisabeta, fosta regină a Greciei, regele Carol al II-lea și principesa Mărioara.
Foto: (c) ARHIVELE NAȚIONALE ALE ROMÂNIEI / AGERPRES ARHIVĂ

Principesa Elisabeta nu a locuit foarte mult în acest loc, preferând să se retragă la reședința ei de la țară. S-a aflat în proprietatea acesteia până la naționalizarea din 1948. După bombardarea Palatului Regal aflat pe Calea Victoriei, la 24 august 1944, regele Mihai I a cerut permisiunea mătușii sale de a se muta în Palatul Elisabeta, unde a rămas până în momentul abdicării sale, în decembrie 1947.

Regele Mihai I la o ceremonie desfășurată la Palatul Elisabeta din București
Foto: (c) Radu TUȚĂ / AGERPRES ARHIVĂ

După naționalizarea sa, palatul a servit ca reședință de protocol de stat, fiind bine întreținut. Însă din anii ’90, când a devenit hotel și restaurant și până în 2001, când a fost oferit regelui Mihai, i s-a distrus mult din amenajarea sa originală interioară. Pentru a-i reda aspectul de reședință a familiei regale, au fost aduse obiecte, în principal din fostele reședințe ale reginei Mamă Elena. În prezent, mare parte a mobilierului, tablourilor, decorațiunilor sau cărților fac parte din obiectele personale ale regelui Mihai și provin de la reședința sa de la Versoix.

Evenimentul anual ‘Garden Party’, la Palatul Elisabeta, în cadrul manifestărilor organizate de Casa Regală cu prilejul zilei de 10 mai
Foto: (c) Vlad STAVRICĂ / AGERPRES ARHIVĂ

În afara unui număr foarte mic de camere private, restul spațiului este public. Palatul Elisabeta găzduiește zeci de evenimente, întâlniri, dinee, mese rotunde, interviuri care aduc împreună personalități ale sectorului public, artistic și cultural, reprezentanți ai mediului de afaceri, ai societății civile, ai comunităților regionale.

‘Seara Palatului Elisabeta dedicată scriitorilor români’ — lansarea proiectului ‘Scriitori pe Calea Regală’
Foto: (c) Cristian NISTOR / AGERPRES ARHIVĂ

Salonul Alb, Sala Regilor, Salonul Regina Elena, Salonul cu bârne și Sufrageria mare sunt, de regulă, spațiile unde au loc aceste reuniuni. Totodată, oaspeților le sunt prezentate operele artiștilor români contemporani din Galeria de Artă, crea adăpostește o impresionantă colecție de lucrări semnate de Marin Gherasim, Florin Ciubotaru, Sorin Ilfoveanu, Octav Grigorescu, Vlad Ciobanu, Ovidiu Maitec, Victoria și Marian Zidaru.

Ceremonia de decorare a fostului Lord Primar al Londrei (2001-2002), Sir Arthur Gavyn, cu Ordinul ‘Coroana României’, în grad de Comandor’, de către Principesa Moștenitoare Margareta, în numele regelui Mihai, la Palatul Elisabeta
Foto: (c) Angelo BREZOIANU / AGERPRES ARHIVĂ

Palatul este, de asemenea, gazda membrilor Familiilor Regale europene care vin să viziteze Bucureștiul, la invitația principesei Margareta și a principelui Radu.

Dineu oferit de principesa Margareta și principele Radu, în onoarea principelui Leka al II-lea al Albaniei, la Palatul Elisabeta
Foto: (c) Angelo BREZOIANU / AGERPRES ARHIVĂ

Palatul cuprinde, pe lângă spațiile private ale Familiei Regale și spațiile publice destinate evenimentelor, birourile administrației, Secretariatul Regal, Birourile de Protocol și de Presă. Între 2002-2008, aici și-a avut sediul Biroul Reprezentantului Special al Guvernului, funcție deținută de principele Radu. De aici sunt gestionate angajamentele publice, proprietățile și proiectele de dezvoltare ale Familiei Regale.

AGERPRES/(Documentare-Irina Andreea Cristea; redactor Arhivă Foto: Elena Bălan; editor: Horia Plugaru)