Foto: (c) Paul BUCIUTA / AGERPRES ARHIVĂ

Foto: (c) AUREL VIRLAN / AGERPRES ARHIVĂ

Astfel, în 1857, s-a înființat Școala națională de medicină și farmacie. Datorită activității lui Carol Davila, au luat ființă în țara noastră o serie de societăți științifice de profil (“Societatea medicală” — 1857; “Societatea de Cruce Roșie” — 1876; “Societatea științelor naturale” — 1876), precum și două reviste medicale: “Monitorul medical” (1862) și “Gazeta medicală” (1865). În Războiul pentru Independență (1877-1878), a condus serviciul militar al armatei. Elevii săi erau trimiși la marile facultăți din Europa: Paris, Roma, Berlin și Viena și se întorceau doctori în medicină, devenind profesori ai facultății din București.

Cu toate greutățile întâmpinate, Școala națională de medicină și farmacie s-a dezvoltat treptat și, la 12 noiembrie 1869, a devenit posibilă înființarea Facultății de Medicină din București. Timp de peste trei decenii, Facultatea de Medicină din București nu a avut un local propriu. Decanatul, biblioteca și două laboratoare funcționau în clădirea Universității, amfiteatrul de anatomie și cel de anatomie patologică la Spitalul Colțea, celelalte laboratoare în diferite imobile, pe străzile Brezoianu, Sf. Spiridon, Batiștei.

Clădirea Facultății de Medicină a fost ridicată după planurile arhitectului Louis Pierre Blanc (1860-1903). Sediul principal al instituției se află pe Bulevardul Eroilor Sanitari, unde este amplasat Palatul Facultății de Medicină. Parțial, construcția a fost terminată în 1901. La 1 octombrie, în noul local s-au deschis cursurile și laboratoarele. Clădirea a fost complet terminată și inaugurată în ziua de 12 octombrie 1903, când s-a făcut și inaugurarea statuii lui Carol Davila, așezată în fața facultății, realizată de sculptorul Carol Stork, turnată în bronz în atelierele Școlii de artă și meserii din București.

Inițiativa ridicării unui monument al lui Davila fusese luată la primul congres medical național, care a avut loc la București, în octombrie 1884. Intrarea principală, monumentală, străjuită de coloane ionice, dar și interioarele, situează edificiul printre cele mai frumoase din București. Un merit deosebit în realizarea acestei construcții, precum și în obținerea fondurilor necesare îi este atribuit profesorului Thoma Ionescu (1860-1926), fratele lui Take Ionescu (1858-1922), personalitate politică de primă mărime a vremii. Celebrul doctor Thoma Ionescu (creatorul rahianesteziei superioare, considerată în literatura mondială ca o metodă pur românească), numit profesor al Facultății de Medicină din București în 1895, a fost decan al Facultății de Medicină și rector al Universității cu intermitențe din 1906 până în 1926.

Foto: (c) PAUL BUCIUTA / AGERPRES ARHIVĂ

În prezent, Universitatea de Medicină și Farmacie poartă numele medicului Carol Davila (1828-1884). Rectoratul Universității de Medicină și Farmacie “Carol Davila” funcționează în casa doctor Turnescu, celebru medic chirurg, profesor la Facultatea de Medicină, casă aflată pe strada Dionisie Lupu, nr. 37. Aceasta a fost construită între anii 1893 și 1895, în stil neoclasic, specific lui Albert Galleron, arhitectul care a realizat și planurile Ateneului Român.

Universitatea de Medicină și Farmacie “Carol Davila” a fost clasificată, în 2011, în prima categorie din România, cea a universităților de cercetare avansată și educație, iar clădirea ce o adăpostește este înscrisă pe Lista monumentelor istorice.

AGERPRES/(Documentare — Cerasela Bădiță; editor: Irina Andreea Cristea)