Palatul Cultural, centru de greutate al culturii arădene, este unul din edificiile cele mai reprezentative pentru municipiul Arad.
Foto: (c) Paul BUCIUTA / AGERPRES ARHIVĂ
După cum afirmă Bujor Buda, membru al Asociației Pro Urme din Arad, clădirea a fost ridicată între anii 1911-1913, iar vizitatorii străini sau autohtoni rămân impresionați atunci când se opresc în fața impozantului monument arhitectonic.
Clădirea etalează o diversitate de stiluri. Fațada realizată în stil neoclasic este ornamentată cu un fronton sprijinit de masive coloane în stil corintic, deasupra căruia străjuiește un turn masiv. Aripile laterale sunt dominate de elemente ale stilului Renașterii italiene, iar în partea dinspre parc arhitectul s-a inspirat din elementele castelului de la Hunedoara, clădire de inspirație gotică.
Urcând scările monumentale ale edificiului, vizitatorul intră într-un frumos hol lucrat în marmură de Moneasa, de unde are acces în magnifica sală de concerte. În părțile laterale ale holului, se află două scări așezate simetric, pe care se poate ajunge la cele trei balcoane ale sălii de concerte, câte unul pe părțile laterale, cel de al treilea fiind amplasat pe latura mai mică a sălii, în partea opusă a scenei.
Potrivit lui Bujor Buda, făcând o incursiune în istoricul Palatului Cultural, pot fi aminti câteva date interesante, începând cu construirea edificiului, care a fost inițiată încă din anul 1901 de către Societatea Culturală ‘Kolcsey’ din Arad pentru a avea o clădire care să adăpostească muzeul local, biblioteca orașului și o sală de concerte, tot atunci preconizându-se și înființarea unei galerii de artă. Pentru realizarea clădirii s-a organizat un concurs ce a stârnit un interes foarte mare, dovadă că între participanți s-au numărat arhitecți din Paris, Berlin și Budapesta.
‘La secretariatul concursului au fost depuse 27 de proiecte, însă niciunul dintre proiectele prezentate nu a corespuns cerințelor autorităților locale. Din acest motiv, în cele din urmă s-a apelat la arhitectul arădean Ludovic Szantay, căruia i s-a cerut să execute un nou plan al clădirii’, a spus Bujor Buda.
A fost ales locul unde să fie construit Palatul Cultural, loc unde edificiul se află și astăzi și, după aprobarea definitivă a proiectului, au început pregătirile pentru începerea lucrărilor de construcție. Din păcate însă, din lipsă de fonduri, lucrările au stagnat până în anul 1910. În toamna anului 1912, atunci când construcția palatului era pe terminate, o parte din colecțiile muzeului au fost mutate în noile încăperi ale clădirii.
‘Inaugurarea festivă a avut loc la 25 octombrie 1913. Cu acest prilej a fost invitată și Filarmonica orașului Arad pentru un concert simfonic festiv în sala mare a palatului, concert care a cuprins piese de Schubert, Goldmarck, Bizet și Beethoven’, a precizat Bujor Buda. În perioada ce a urmat, publicul arădean s-a întâlnit în sala de concerte cu numeroase personalitați muzicale din țară și străinătate. Aici pot fi amintite faimoasele concerte susținute de marele tenor Traian Grozăvescu, de prezența lui Richard Strauss și a lui Bela Bartok și mai ales de prezența în mai multe rânduri a marelui nostru compozitor și violonist George Enescu. Acestuia din urmă i-a fost acordat în anul 1931, cu prilejul împlinirii a 50 de ani de viață, titlul de Cetățean de onoare al Aradului, evenimentul având loc în sala mare a Palatului Cultural, în prezența unei numeroase asistențe’, a mai spus Bujor.
În prezent, clădirea Palatului Cultural adăpostește sediile Muzeului Județean și ale Filarmonicii de Stat și a intrat într-un amplu proces de reabilitate, care vizează întregul ansamblu, inclusiv sala mare de concerte.
AGERPRES/(AS — autor: Ioan Weisl, editor: Marius Frățilă)