Foto: (c) ALEX MICSIK / AGERPRES ARHIVĂ

Grâu este un termen generic, care desemnează mai multe specii aparținând genului Triticum. Acestea sunt plante anuale din familia gramineelor (Poaceae), cultivate în aproape întreaga lume. Grâul este cea mai cultivată plantă în lume și a doua cultură mondială ca producție după porumb. Fructul grâului este o cariopsă de culoare brună și formă ovală.

Foto: (c) ALEX MICSIK / AGERPRES ARHIVĂ

Există mai multe tipuri de grâu, dintre care menționăm grâul de iarnă, fiind cultivat mai ales în regiunile mediteraneene și în cele temperate; grâul de vară care suportă cu greu temperaturile scăzute; grâul dur, cultivat mai ales în zonele calde și uscate (Italia, sudul Franței); grâul comun, cea mai importantă varietate de grâu, fiind cultivat la latitudini mai ridicate (Canada, Ucraina), fiind principala sursă de făină de panificație.

Cele mai vechi dovezi arheologice referitoare la cultivarea grâului au fost descoperite în așa numitul Corn al Abundenței (regiune fertilă în vestul Asiei, care cuprinde teritoriul Siriei, Iordaniei, Turciei, Armeniei și Irakului de astăzi).

Foto: (c) GRIGORE POPESCU / AGERPRES ARHIVĂ

La începuturi, boabele de grâu se pare că erau consumate crude, mai apoi fiind prăjite sau fierte în apă, sau sub formă de turte, făcute din făina grosieră rezultată prin măcinarea lor între două pietre. Având în vedere că grâul în forma lui naturală era nepotrivit pentru consum, omul primitiv a descoperit repede modul de măcinare a acestuia în făină, utilizând mojare, pistile și alte unelte manuale, în cele din urmă inventând mori puse în funcțiune de mâna omului sau animale de povară, apoi de energie generată de apă, vânt și, în final, electricitate. Primele mori în Europa datează de pe vremea Imperiului Roman, trecând printr-o perioadă remarcabilă de dezvoltare în Evul Mediu.

În țara noastră, suprafața cultivată cu grâu reprezintă aproximativ 25% din suprafața arabilă și 40% din suprafața semănată cu cereale. Grâul, cea mai importantă plantă cultivată, cu mare pondere alimentară, este semănat în peste 100 de țări și reprezintă o importantă sursă de schimburi comerciale.

Foto: (c) GRIGORE POPESCU / AGERPRES ARHIVĂ

Grâul se impune ca aliment de bază în cultura occidentală, fiind prezent în mesele zilnice sub formă de pâine, griș, paste făinoase, produse de patiserie, biscuiți, etc. Grâul este cultivat mai ales ca aliment, dar și ca plantă medicinală.

Grâul conține o paletă largă de nutrienți: fosfor, magneziu, fier, zinc, cupru, seleniu, potasiu, complexul de vitamine B (B1, B2, B3, B5, B6), vitaminele E și K. Asemenea fructelor și legumelor, grâul contribuie semnificativ la aportul zilnic de antioxidanți, compușii care ne protejează celulele de acțiunea negativă a radicalilor liberi. Scade riscul de boli cardiovasculare, diabet și obezitate. Grâul și produsele pe bază de grâu sunt și o importantă sursă de fibre alimentare. Grâul conține, în principal, fibre insolubile, esențiale pentru buna funcționare a tranzitului intestinal. Se știe că, în general, o dietă bogată în fibre poate contribui la prevenirea bolilor cardiovasculare și la controlul diabetului de tip 2. În același timp, se pare ca un aport ridicat de fibre ar fi asociat cu un risc diminuat de cancer de colon și cu o mai mare senzație de sațietate. Planta are și calități mineralizante, tonice, diuretice, antiinflamatorii.

Doctorul francez Jean Valnet în lucrarea sa, “Tratamentul bolilor prin legume, fructe și cereale”, scria: “[…] excepționala bogăție a constituenților lui (a grâului — n.r.) autorizează cercetătorii care s-au aplecat asupra problemelor sănătății să afirme că ar da o grea lovitură dezvoltării tot mai accentuate a diabetului, a asteniilor, a nevrozelor, a nevritelor, a bolilor cardiovasculare, a cazurilor de cancer’.

Cei mai mulți dintre nutriționiști consideră grâul încolțit ca fiind un “ou” natural, care poate vindeca numeroase afecțiuni. Încă din cele mai vechi timpuri, grâul germinat a fost folosit în terapia naturistă, fiind privit și, în prezent, ca un leac miraculos pentru renașterea organismului. Boabele de grâu încolțit fac minuni pentru sănătate, adunând în ele cele mai bune substanțe folositoare organismului uman.

Cura cu grâu germinat și-a câștigat reputația de terapie cu efecte excepționale în vindecarea bolilor și revitalizarea organismului. Vitaminele, mineralele și substanțele nutritive conținute de acest aliment minune ajută la dezvoltarea celulară și menținea unui tonus de viață ridicat. Consumul grâului încolțit este indicat și în curele de slăbire. Proteinele se transformă în amino-acizi, grăsimile în acizi grași esențiali. Proteinele, vitaminele, enzimele și urmele de minerale se multiplica de la 300% pana la 1200%. Bobul încolțit conține maximum de ingrediente vitale. 100 grame germeni de grâu conțin fosfor (1.050 mg%), magneziu (342 mg%), calciu (71 mg%). La aceste minerale se adaugă vitaminele: A, B, E, K, D, PP, enzime și anumiți hormoni vegetali, cu structura foarte puțin cunoscută, dar care au efecte terapeutice extraordinare. În coaja lui există aminoacizi esențiali, proteine ce nu pot fi sintetizate de organism și ar trebui consumate ca atare. Ele dispar în urma procesului de fabricare a făinii albe. Germinarea dublează cantitatea de calciu, magneziu și fosfor conținut în bobul de grâu.

Grâul încolțit poate fi folosit și fără a urma o cură propriu-zisă. Boabele germinate se pot adăuga în salate de legume, au un gust foarte bun alături de roșii, ciuperci, salată verde, ceapă.

Datorită conținutului ridicat de vitamine, acest aliment devine un stimulator important al numeroaselor procese din corpul uman. În cele mai multe dintre cazuri, după doar două săptămâni de consum al boabelor încolțite cele mai multe dintre boli încep să prezinte ameliorări importante.

Grâul încolțit este indicat în: tratamentul întârzierilor de creștere la copii, boli de piele (acnee, eczeme, afecțiuni infecțioase recidivante), îmbătrânire sau îmbătrânire prematură, afecțiuni hepatice, subponderalitate, tromboflebită, arterită, tumori ale stomacului, tumori în general, cancer, afecțiuni oculare, afecțiuni respiratorii recidivante (inclusiv astm și bronșită), impotența și sterilitatea masculină, amenoree, dismenoree, anemie, lipsa de calciu și magneziu, dureri de cap, migrene, insomnie. Femeilor însărcinate sau care alăptează, le asigură o mai bună vitalitate, la fel și celor care se refac după o boală, accidente, tăieturi, arsuri.

Germenii de grâu sunt indicați și în curele de slăbire. Se poate face pâine în casă, folosind apă, făină integrală și germeni de grâu, din care se mănâncă două felii la fiecare masă. Pentru a slăbi cu ajutorul fibrelor, va trebui să consumați și foarte multă apă pentru a le activa, altfel, ar putea să aibă un efect contrar.

Totuși, există câteva contraindicații pentru aceasta cură. Nu e bine să aplice această terapie persoanele care se confruntă cu dezechilibre cauzate de excesul de hormoni estrogeni. Bărbații cu tendință de îngrășare sau efeminare este bine să evite acest remediu.

AGERPRES/(Documentare-Daniela Dumitrescu, editor: Irina Andreea Cristea)