Primăria Capitalei
Foto: (c) ALEX TUDOR / AGERPRES ARHIVA

Clădirea a fost construită în perioada 1906-1910, după planurile arhitectului Petre Antonescu, pe terenul viran situat vizavi de Grădina Cișmigiul, numit ”Maidanul lui Duca”, fiind destinată inițial Ministerului Lucrărilor Publice. Construcția a fost realizată de inginerul Elie Radu.

Primăria Capitalei
Foto: (c) VASILE MOLDOVAN / AGERPRES ARHIVA

De numele arhitectului Petre Antonescu se leagă o serie de construcții reprezentative, la nivelul întregii țări. Arhitectul, care a abandonat studiile în drept pentru a se înscrie la Școala Națională de Belle Arte din Paris, pe care o absolvă în 1899, este și autorul Palatului Administrativ din Craiova, al Palatului Navigației Fluviale din Galați, al Băncii Marmorosch Blank, al Societății Politehnica din București, al Arcului de Triumf, al Palatului Artelor din Parcul Carol (demolat), al Facultății de Drept, al noului local al Universității București, al Institutului Academic Român din Roma, al silozurilor de la Constanța, al gărilor fluviale Galați și Giurgiu.

Primăria Capitalei
Foto: (c) ALEX TUDOR / AGERPRES ARHIVA

Conceput în plan simetric în formă de careu, palatul este dominat de corpul central cu intrarea principală, vestibulul și scara de onoare care marchează axul de compoziție al edificiului.

Primăria Capitalei (1971)
Foto: (c) ROBERT GHEMENT / AGERPRES ARHIVA

În 1910, la inaugurarea palatului, unde își avea sediul Ministerul Lucrărilor Publice, Monetăria Națională a bătut o medalie comemorativă, având pe o față profilul regelui Carol I al României, iar pe cealaltă silueta clădirii. În timpul ocupației germane din 1916-1918, palatul a devenit sediul Comandaturii Generale Germane.

După cel de-al Doilea Război Mondial, când monumentul a avut de suferit din cauza bombardamentelor, parterului și celor două etaje inițiale ale clădirii li s-a adăugat cel de-al treilea etaj.

Primăria Capitalei (1994)
Foto: (c) VASILE MOLDOVAN / AGERPRES ARHIVA

Palatul este unul dintre monumentele de seamă din Capitală, în care stilul vechii arhitecturi românești este realizat în forme optime. Arhitectul Petre Antonescu continuă pe Ion Mincu pe linia unei arhitecturi de inspirație tradițională.

După instaurarea comunismului, în clădire s-a instalat Primăria Generală, devenită Sfatul Popular al Capitalei. Aici a avut sediul și Ministerul Construcțiilor (1956). După 1990 până în 2010, clădirea a găzduit sediul Primăriei Municipiului București, moment în care a intrat într-un proces de restaurare, construcția fiind încadrată în clasa I de risc seismic.

Sediul Ministerului Construcțiilor (1956)
Foto: (c) RADOR / AGERPRES ARHIVA

Fostul Palat al Ministerului Lucrărilor Publice este înscris în Lista monumentelor istorice 2004, Municipiul București, la Nr. crt. 969, Cod LMI 2004: B-II-m-A-18688, cu denumirea de Palatul administrativ al Municipiului București.

Primăria Capitalei (1971)
Foto: (c) RADU CRISTESCU / AGERPRES ARHIVA

În prezent, activitatea Primăriei Municipiului București se desfășoară într-o clădire nouă, de 14 etaje, aflată pe Splaiul Independenței nr. 291-293.

Sediul temporar al Primăriei Capitalei 
Foto: (c) ALEX TUDOR / AGERPRES FOTO

În timpul domniei regelui Carol I, instituții precum Ministerul de Război, Ministerul Agriculturii ori cel Lucrărilor Publice începuseră să-și construiască sedii elegante, cu precădere în stil eclectic francez. În acest context, s-a luat în discuție ridicarea și unui palat al Primăriei, având ca motivație atât considerente funcționale (sediul de la acea vreme devenise prea mic), cât și dorința de a oferi un prestigiu administrației locale. Proiectul a fost adus în discuție de mai multe ori, inclusiv în perioada interbelică, însă fie războaiele, fie lipsa de bani au amânat mereu materializarea acestuia.

La începutul secolului XX, Primăria își avea sediul în casa Hagi Moscu din centrul orașului, care se afla pe locul, unde astăzi este amplasat Teatrul Național și spațiul verde din fața sa. Clădirea fusese construită, în 1810, de către marele vistiernic Hagi Moscu și achiziționată de autoritățile locale, de la moștenitorii săi, în 1882.

Imobilul a fost demolat, în timpul primarului Dimitrie Dobrescu (1911-1912), și s-a organizat un concurs de proiecte pentru ceea ce urma să fie Palatul Primăriei București. Arhitectul Petre Antonescu a imaginat o clădire monumentală cu un turn pe axul central și cu o loggia asemănătoare cu cea de la Palatul Ministerului Lucrărilor Publice, care, peste ani va deveni sediul Primăriei.

În urma izbucnirii Primului Război Mondial proiectul nu a mai putut fi realizat, abia în anii ’20, s-a readus în discuție construcția sediului Primăriei Bucureștiului. În 1935 a fost lansat un alt concurs de proiecte pentru Palatul Primăriei Bucureștilor, iar câștigător a fost ales proiectul realizat de același arhitect.

Din nou cursul istoriei nu a permis realizarea acestui proiect. Pe de o parte abdicarea lui Carol al II-lea a însemnat oprirea unei părți a proiectelor sale urbanistice, iar pe de altă parte, intrarea României în cel de-al Doilea Război Mondial a schimbat total planurile autorităților. Astfel, Palatul Primăriei nu avea să mai fie niciodată construit.

AGERPRES/(Documentare-Irina Andreea Cristea, editor foto: Vlad Rușeanu; editor: Marina Bădulescu)