Muzeul Satului rămâne cea mai vizitată instituție de gen din țară
December 17th, 2014 |
Directorul general al Muzeului Național al Satului “Dimitrie Gusti”, Paula Popoiu, a afirmat miercuri, într-o conferință de presă, că instituția pe care o conduce rămâne cel mai vizitat muzeu din România – 346.718 de vizitatori în 2014.
Foto: (c) VLAD STAVRICA / AGERPRES ARHIVĂ
Potrivit Paulei Popoiu, care a trecut în revistă activitatea muzeului din anul care se încheie, cele mai multe dintre acțiunile instituției au fost expozițiile, la care au venit în special elevi și studenți, atelierele pentru copii și festivalurile.
Foto: (c) ALEX TUDOR / AGERPRES ARHIVĂ
“În 2014 au trecut pragul Muzeului Satului 346.718 vizitatori, printre activitățile cu număr mare de vizitatori numărându-se ‘Școala Altfel’, cu 12.000 de oaspeți, și ‘Ziua internațională a păsărilor’, cu 8.333 de vizitatori într-o zi, ‘După-amiaza muzeului’, cu 8.000 de vizitatori, ‘Festivalul Culturii Indiene’, cu 6.989 de vizitatori în două zile, ‘Târgul de Sfântă Mărie’, cu 4.000 de vizitatori în două zile”, a spus Popoiu, care își propune ca în 2015 instituția să atingă 400.000 de vizitatori.
Înființat în 1936, Muzeul Satului a fost unul dintre primele muzee etnografice în aer liber din România și din lume. În anii ’30, în Europa existau două astfel de muzee: muzeul Skansen, înființat la Stockholm în 1891, și muzeul Bigdo din Lillehamer, Norvegia. În România, profesorul Romulus Vuia înființase la Cluj Muzeul Etnografic al Transilvaniei (1929).
Printre cele mai vechi exponate care pot fi văzute în muzeu se numără o gospodărie de la 1775 din Berbești, județul Maramureș, una de la 1800 din județul Hunedoara și o biserică din lemn de brad de la 1722 din Dragomirești, județul Maramureș.
Foto: (c) ALEX TUDOR / AGERPRES ARHIVĂ
Dincolo de patrimoniu, galeria de artă populară contemporană a muzeului reunește în expoziția permanentă cu vânzare obiecte realizate de țărani anonimi, meșteri populari: ceramică, textile, icoane pe lemn și sticlă, obiecte de lemn, jucării și mobilier.
În anul 2008, muzeul a intrat în posesia a trei hectare de teren, destinate amenajării de construcții tradiționale specifice principalelor minorități din România. Proiectele de dezvoltare privesc, pe de o parte, amenajarea sectorului nou al muzeului, respectiv a unui teren de 2,85 hectare, cuprins între Palatul Elisabeta și Arcul de Triumf.
AGERPRES/(AS, A — autor: Daniel Popescu, editor: Florin Marin)a
Posted in