Pomii au fost un simbol al vieții cu mult înainte de creștinism. În cea mai scurtă zi a anului, în decembrie, egiptenii antici duceau în casele lor ramuri verzi de palmier, care simbolizau triumful vieții asupra morții.
Foto: (c) Lucian TUDOSE / AGERPRES ARHIVĂ
În aceeași perioadă a anului, preoții druizi serbau solstițiul de iarnă decorând stejarii cu mere aurii.
Până în secolul al XII-lea, pomii de Crăciun erau atârnați de tavan ca un simbol al creștinătății.
Mai târziu, în Evul Mediu, în luna decembrie, în copaci erau atârnate mere roșii. Acestea erau un simbol al lui Adam și al Evei (alungați din Paradis din cauza unui măr), iar pomii erau numiți Copacii Paradisului.
Prima referire la un brad decorat pentru Crăciun apare la Riga, în Lituania, în 1510. În 1521, prințesa Helene de Mecklembourg a împodobit primul brad de Crăciun din Paris, după căsătoria cu ducele de Orleans.
Târgul sărbătorilor de iarnă organizat în Piața Palatului, actuala Piața Revoluției, 1951
Foto: (c) AGERPRES ARHIVĂ
O altă mențiune scrisă referitoare la împodobirea unui pom de Crăciun, în Germania, datează din 1531.
În 1601, un vizitator al orașului german Strasbourg (astăzi în Franța) consemnează o familie care decora un copac cu “napolitane și bețe de zahăr aurii răsucite și flori de hârtie de toate culorile”.
Coloniștii germani și mercenarii, care au luptat în Războiul de Secesiune au dus obiceiul bradului de Crăciun peste Atlantic. Documentele menționează că, în 1804, soldații americani de la Fort Dearborn au dus copaci din pădure în barăcile lor.
Marea Britanie a făcut cunoștință cu brazii de Crăciun abia în 1841, când soțul german al reginei Victoria, Prințul Albert, a dus la castelul Windsor un brad pentru familia regală.
Serbarea pomului de iarnă la Facultatea de Drept, 1949
Foto: (c) AGERPRES ARHIVĂ
Bradul de Crăciun este un obicei occidental care a căpătat amploare, începând cu a doua jumătate a secolului al XlX-lea. În zilele noastre, împodobirea bradului de Crăciun a devenit unul dintre cele mai iubite datini atât în mediul urban, cât și în mediul rural.
AGERPRES/(Documentare — Marina Bădulescu, editor: Irina Andreea Cristea)