Foto: (c) Cristian NISTOR / AGERPRES ARHIVĂ

Pe DN 73, la 3,5 km distanță de acesta, pe un drum pietruit, se ajunge la Șirnea, priveliștea fiind de o frumusețe rară, iar liniștea din jur te face să crezi că te afli în altă lume.

“Prin anii 1960, la Șirnea, s-a născut ideea satului turistic în România și s-a validat în 1968, iar în anul 1973 printr-un Ordin al Ministerului Turismului au fost declarate sate turistice Hălmagiu din județul Arad, Rucăr și Lerești din județul Argeș, Tismana — Gorj, Bogdan Vodă — Maramureș, Rășinari — Sibiu, Vatra Moldoviței — Suceava, Murighiol și Sf. Gheorghe din județul Tulcea și Vaideeni — Vâlcea. La vremea respectivă, satul turistic presupunea foarte multe aspecte, în primul rând, aspectul geografic al așezării. Șirnea este un sat liniștit situat între Masivul Piatra Craiului și Masivul Bucegi unde peisajul, clima și anotimpurile sunt extraordinare, unde a trăit profesorul Nicolae Frunteș, care s-a ocupat îndeaproape de ideea satului turistic în România, iar presa de specialitate din vremea respectivă menționa performanțele acestui experiment. Apa de la Șirnea, în vremea respectivă, a fost testată și analizată, fiind luată drept etalon în sud-estul Europei ca cea mai pură apă. S-au creat obiective turistice locale și la vremea respectivă era un fel de turism cultural din zilele noastre”, a declarat pentru AGERPRES, prof. Radu Frunteș, fiul lui Nicolae Frunteș.

Pentru a dezvolta satul și a atrage cât mai mulți turiști, prof. Nicolae Frunteș a inițiat două sărbători: “Măsura laptelui și întâlnirea fiilor satului”, organizată în luna iunie, și “Iarna la Șirnea”, în ideea de a arăta viața satului și obiceiurile atât iarna, cât și vara. Inițiată în anul 1969, sărbătoarea “Iarna la Șirnea” presupune o întrecere pe schiuri cu făclii în mâini, plimbări cu sania și petreceri organizate la Căminul cultural.

Acestora li s-au adăugat în următorii ani “Ziua Olimpică”, în 23 iunie, sărbătorită de aproape 30 de ani în fiecare an, care înseamnă aprinderea flăcării olimpice, aducerea drapelului olimpic, defilarea sportivilor care participă la diverse întreceri sportive. Urmează “Noaptea de Sânziene”, sărbătorită în 24 iunie, “Nedeia Munților” în ziua de Sf. Ilie, o sărbătoare pastorală tradițională, “Focul lui Sumedru”, în seara de 25 spre 26 octombrie, când pe dealurile satului se aprinde un foc mare, “Focul lui Sumedru”, la care participă tot satul. Cei mai curajoși trec prin foc considerat un ocrotitor al păstorilor.

“Până în anul 1986 când a murit tatăl meu, satul Șirnea era vizitat de peste 3.000 de turiști anual, din 22 de țări și din România. Au vizitat satul și au rămas profund impresionați de obiceiuri și tradițiile noastre turiști din Canada, Egipt, SUA, Noua Zeelandă, Australia, Israel, și acest lucru poate fi observat în Jurnalul de impresii aflat la Muzeul satului Șirnea. Era un proiect al ONT (Oficiul Național pentru Turism — n.r.), ‘Șapte zile la Brașov’, și în fiecare zi turiștii vizitau câte un obiectiv, iar o zi era a satului Șirnea. Turiștii erau așteptați lângă DN73 de 10-20 de căruțe sau sănii iarna, trase de cai cu zurgălăi, care îi ducea în centrul satului, unde erau așteptați cu țuică fiartă, apoi vizitau casa unuia dintre cei care îi transportau cu căruța sau cu sania. Proiectul a continuat până în anii ’90, după care s-a oprit”, a mai spus prof. Radu Frunteș.

Potrivit acestuia, pionieratul de la Șirnea a fost benefic pentru toată zona.

“Turismul a continuat să se dezvolte foarte mult la Bran, Moieciu, Fundata, alte sate aparținătoare acestor comune. Din păcate, vin turiști la Șirnea și acum, dar foarte puțini. Drumul este destul de anevoios de la DN 73, nu s-a reparat de 15 ani, nu mai sunt mijloace de transport direct de la Brașov așa cum erau până în 1990. Centrul satului și muzeul satului au nevoie de lucrări de întreținere și reparații, dar nu există fonduri. Autoritățile locale și județene ar trebui să facă mult mai mult pentru primul sat turistic din România, considerat până la urmă un brand al județului”, a mai spus prof. Radu Frunteș.

Cine ajunge la Șirnea mai poate vizita Biserica Ortodoxă veche din lemn cu hramul “Adormirea Maicii Domnului”, Muzeul etnografic “Nicolae Frunteș”, Monumentul locotenent-colonelului Ghe. Poenaru-Bordea, primul ofițer al armatei române căzut la datorie în Primul Război Mondial, Parcul Național “Piatra Craiului”, Prăpăstiile Zărneștiului, Cheile Moieciului, Cheile Grădiștei, Peștera cu lilieci din satul Peștera.

AGERPRES/(A — autor: Jana Pintili, editor: Cristian Anghelache)