Fotografii: (c) SIMION MECHNO/ AGERPRES ARHIVA

“Cumidava — Cetatea medievală, Biserica Ortodoxă Sf. Nicolae, Biserica Evanghelică, Promenada, Parcuri de distracție, Peștera Valea Cetății, Baza Olimpică, este o ofertă care vă poate ocupa în mod plăcut și foarte activ câteva zile la Râșnov. Chiar în vecinătatea mitului comercial Dracula, Râșnovul vrea să propună oaspeților săi altceva. O poveste aparte, în care legende romantice cu prințese și cavaleri sunt reconstituite în Cetatea medievală, muzica istoriei care se aude în bisericile orașului — ‘aer bun, mâncare bună, treabă chibzuită’, după cum citim de pe spatele unei cărți poștale trimise din Râșnov în anul 1921. Toate ne întâmpină în pensiunile stațiunii, renăscute după o jumătate de secol, prin hărnicia și priceperea râșnovenilor, iar sub pavăza munților, sportivi din toată lumea se întrec pe cea mai mare bază de sărituri cu schiurile din Râșnov. Inspirați de emblema veche a orașului nostru, Râșnov — Rosenau dorim să devină Roza turismului național”, a declarat pentru AGERPRES primarul Râșnovului, Adrian Veștea.

Încă din Evul Mediu, trandafirul a fost ales ca emblema Râșnovului, iar rădăcina toponimului german Rosenau pare a fi cuvântul roză, trandafir. Trandafirul devine simbolul comunității râșnovene, al istoriei și culturii orașului Râșnov, un element de identificare, reprezentativ, inedit, spectaculos, artistic și unic în oferta turistică națională.

Prima atestare documentară a Râșnovului medieval, sub numele de “Rosnou”, într-un documernt emis de regele Ungariei, Carol Robert de Anjou, care se referă la locul de origine al nobilului Nicolaus Magnus. Râșnovul este vizitat de regele Ungariei, Sigismund de Luxemburg, și primește dreptul de a ține târg. Ramura cea mai importantă a economiei locale a fost agricultura. Cele mai cunoscute și bogate bresle râșnovene erau breasla lemnarilor și breasla țesătorilor. Încă un meșteșug deosebit, ce a cunoscut o înflorire remarcabilă în Râșnov, a fost fabricarea sticlei, atestat documentar încă din anul 1526.

Deși în perioada interbelică sunt amintite câteva fabrici, acestea sunt afaceri mici, agricultura fiind cea mai importantă ramură economică după terminarea războiului. În anul 1924 Râșnovul a exportat spre Viena 40 de vagoane cu orz pentru bere și peste 500 de vagoane cu cartofi la fabrica de amidon din Sibiu.

În ceea ce privește populația Râșnovului, primele date detaliate sunt cunoscute abia din anul 1510. Atunci, așezarea avea 146 de gospodari, 24 de văduve, zece săraci, nouă case goale, patru oameni în serviciul public, un clopotar, 14 ciobani, opt case cu săraci. Dobridge, zona locuită de români, era o așezare separată, condusă de un preot român și un cneaz.

În timpul regimului comunist, opțiunea autorităților pentru Râșnov a fost industrializarea, Uzina Chimică, Fabrica de Scule Râșnov (FSR), denumită și “sculerul șef” al industriei de mașini din România, fiind cele mai cunoscute. Au fost construite cartiere de blocuri pentru cei veniți din alte zone ale țării să ocupe locurile de muncă, comuna Râșnov devenind oraș în anul 1950.

Cel mai important și cunoscut obiectiv turistic al Râșnovului rămâne Cetatea Râșnov, vizitată anual de peste 200.000 de turiști plătitori de bilete, și alte câteva mii care participă la manifestările culturale organizate în cetate, unde intrarea este liberă. În anul 2004, noua conducere a primăriei a trecut la recuperarea cetății, după ce în perioada 2000-2008 asupra acestui monument s-a desfășurat cea mai amplă și agresivă succesiune de intervenții neautorizate de către un cetățean străin, noul stăpân al Cetății Râșnov. Au fost distruse iremediabil capelele cetății, în cetatea de jos, atât situl dacic, cât și cel medieval, s-a intervenit în zidurile cetății s-au construit pe ziduri diverse balcoane, care în final au dus chiar la prăbușirea unuia dintre zidurile Cetății. Distrugerea Cetății a fost oprită pe 3 iulie 2008, când Primăria Râșnov a reluat în administrare monumentul istoric. În anul 2009 au fost demolate construcțiile ilegale, iar în 2011 a început restaurarea cetății de jos, în prezent desfășurându-se mai multe lucrări la monumentul istoric. Cetatea Râșnov a intrat în istoria cinematografiei românești, aici fiind turnate filmele Dacii (1966), Columna (1967), Nemuritorii (1974). Anual, în cetate au loc numeroase festivaluri medievale, de film istoric, pentru copii, de muzică, de rock, care atrag mii de turiști români și străini. Anul viitor va fi finalizat parcul tematic de distracții privind evoluția dinozaurilor, primul de acest fel din țară, care se întinde pe 1,4 ha, aproape de Cetatea Râșnov.

Cheile Râșnoavei, Valea Glăjeriei sunt alte zone deosebit de pitorești, care pot fi vizitate de turistul ce ajunge la Râșnov.

AGERPRES/(AS — autor: Jana Pintili, editor: Cristian Anghelache)