Fotografii: (c) Gina Ștefan / AGERPRES FOTO

Aproximativ o sută de câini din rasele Husky Siberian, Malamut de Alaska și Samoyed, însoțiți de stăpânii sau musherii lor, s-au pregătit încă de la primele ore ale dimineții pentru a lua startul în cursă, atmosfera fiind una specifică unor astfel de concursuri, cu lătrături continue, dar și cu multă bucurie și dragoste oferită de patrupede tuturor celor care le acordau un pic de atenție.

Unii dintre concurenții “blănoși” au ignorat orice fel activități care s-au desfășurat în jurul lor și au dormit duși, pentru a-și reface stocul de energie, iar alții, de nerăbdare, au fost la un pas să pornească singuri în cursă.

Câinii arctici sunt obișnuiți să tragă la sanie, iar rezistența lor la ger este legendară, suportând, fără probleme, minus 40 de grade Celsius. De aceea, județul Harghita oferă condiții climaterice foarte bune și este considerat un adevărat centru al practicării acestui sport.

Printre cei mai frumoși câini care au luat startul în prima întrecere a sezonului competițional se numără cei din rasa Malamut de Alaska, crescuți de Mariana Vrabie și Rică Grosu, din orașul Bălan.

Înainte de concurs, Mariana le-a tăiat câinilor părul dintre lăbuțe, pentru ca acolo să nu le formeze bulgări de zăpadă, care să-i deranjeze în timpul cursei. De asemenea, aceștia au primit miere, pentru a avea suficientă energie și întrucât sunt niște răsfățați în timpul iernii beau doar supe special pregătite și “în niciun caz apă chioară”.

Mariana și Rică sunt prezenți de aproape 14 ani în concursurile de atelaje canine și dorința lor este de a promova cât mai mult rasa Malamut de Alaska în competițiile de profil. Și asta întrucât Malamuții sunt câini mai degrabă pentru rezistență și mai puțin pentru sprint.

“Noi avem 14 Malamuți și pentru noi reprezintă un mod de viață, iar ei fac parte din familia noastră. Noi am vrut să promovăm sportul cu atelaje canine în țară, în special cu Malamuți de Alaska pentru că mai populari și mai mulți în țară sunt Husky Siberieni. Malamuții sunt câini de tracțiune, mai greoi, mai greu de controlat și încercăm să-i promovăm în sensul în care nu mergem doar în expoziții, acolo unde este ușor pentru toată lumea, ci să facem ceea ce sunt ei meniți să facă. Pentru asta au fost dresați și folosiți de om din cele mai vechi timpuri, să tragă la sănii și să-i fie de ajutor omului”, afirmă Mariana Vrabie.

Una dintre puținele femei-musher din competițiile din România, Mariana face acest lucru de dragul câinilor ei, chiar dacă este o friguroasă și poate uneori ar prefera să stea într-o încăpere încălzită, cu un ceai cald în față, decât să alerge kilometri întregi în frig, cu vântul biciuindu-i fața.

Malamuții crescuți de Mariana și de Rică sunt adevărați campioni, ei urcând pe podium la mai toate competițiile din România, dar și din străinătate. În 2010, Rică și echipajul său de patru câini arctici a obținut medalia de bronz la Campionatul European din Slovacia, rezultat cu care cei doi harghiteni se mândresc și la care se gândesc cu bucurie.

“Cel mai bun rezultat și cred că singurul rezultat românesc la un campionat european îl avem noi, în Slovacia, cu patru Mamaluți de Alaska, singura echipă românească care a urcat pe podium. La concursuri internaționale au mai participat concurenți români, dar campionatul mondial sau european înseamnă trei zile de cursă, nu doar două. Pentru noi este mare lucru. Este foarte greu ca Malamutul să ajungă pe podium, pentru că este cea mai grea rasă dintre câinii de sanie, sunt câini de anduranță, de tracțiune, noi am participat la concursul de sprint, iar rezultatul e cu atât mai valoros”, spune Mariana Vrabie.

Pentru toți concurenții înscriși în cursă, câinii reprezintă adevărați membri ai familiei, iar dragostea dintre om și câine se poate simți din prima clipă și reprezintă adevăratul secret al acestor competiții, chiar dacă manifestările nu sunt întotdeauna evidente.

“Ei sunt membri ai familiei și sunt tratați ca membri ai familiei. Adică, în afară de una-două excursii exotice, unde nu pot să meargă vara, în rest sunt mai tot timpul după noi. Avem mașina mare — băgăm copiii, cățeii, nu e nicio problemă”, mărturisește Răzvan Bârsan, un arhitect din București, care are doi superbi Malamuți de Alaska.

În județul Harghita se află cei mai mulți practicanți ai acestui sport, ținând cont că zona oferă condiții perfecte pentru curse, cu ierni lungi, temperaturi scăzute și zăpadă din belșug.

Erdely Sandor este unul dintre tinerii musheri din Harghita, cu un atelaj de cinci câini din rasa Husky Siberian, cu care parcurge în fiecare iarnă sute de kilometri prin zonele împădurite din regiune. Sandor recunoaște că acești câini sunt pentru el “membri ai familiei și cei mai buni prieteni” și spune că patrupedele simt dacă sunt respectate, bine îngrijite și iubite, iar în schimb îți dau de zece ori mai mult decât le oferi.

Un alt echipaj foarte popular la cursele de atelaje canine din Harghita este cel condus de Erno Sandor Istvan, din Gheorgheni, format din patru câini din rasa Samoyed, albi și pufoși ca niște jucării de pluș.

Câinii lui Erno sunt și foarte gălăgioși, pentru că “sunt prin excelență lătrători” și își exprimă și bucuria și tristețea în acest fel. În plus, este posibil să formeze un atelaj unic în lume, întrucât toți patru sunt frați.

Printre lătrăturile lui Lenny, Lisa, Lili și Lucky, Erno îmi spune că “șeful haitei” este nimeni alta decât soția sa, Magda, iar cei patru câini ascultă diferit comenzile lor.

“La noi în familie — formată din cinci căței, o nevastă și cu mine—, Magda, soția mea, este liderul haitei. Vocea mea, comenzile mele sunt ascultate doar dacă sunt în spatele lor, eu foarte greu pot să îi chem spre mine, pot doar să-i trimit. La un concurs de sprint la Lacu Roșu, i-am spus Magdei să meargă ea în cursă pentru că e mai ușoară și poate vom câștiga. Când ea a transmis ordinul de plecare, ambii câței s-au întors către ea și am repetat startul de trei ori, dar abia când eu am dat ordinul de plecare au reușit să pornească”, povestește Erno.

Musherul din Gheorgheni recunoaște că pe cât de guralivi sunt Samoyezii săi înainte de cursă, pe atât de liniștiți sunt atunci când trag la sanie, moment în care el devine foarte vorbăreț și comunică permanent cu câinii.

“Eu sunt un membru al echipei și pe traseu sunt guraliv, discutăm, uneori le zic să mergem mai repede, altă dată le spun să mergem mai încet, pentru că este prea abrupt și mi-e frică. Discut deschis cu ei, am mai făcut și politică, uneori la traseele ușoare o sun pe Magda la telefon și îi spun că păpușii (așa îi alintă pe cei patru câini — n.r.) îi transmit salutări”, spune Erno Istvan Sandor.

Musherii competițiilor de atelaje canine din România au profesii dintre cele mai diferite, de la profesor, inginer, arhitect sau director de vânzări până la psiholog.

Poate cea mai neobișnuită prezență din concursuri este cea a lui Kiss Attila, preot romano-catolic din Rodna, organizator al competiției din acest week-end și un mare iubitor al concursurilor de atelaje canine, cu participări în țară și străinătate.

Chiar dacă mulți cred că nu este nicio legătură între preoție, religie, natură și câini, Kiss Attila spune că este o armonie perfectă.

“Dacă ești în natură, cum Moise în Vechiul Testament a urcat Muntele să vorbească cu Dumnezeu și venind în jos avea fața luminată, tot așa și eu, când sunt în natură, cu câinii, simt această profundă înțelegere și binecuvântare a lui Dumnezeu”, afirmă Kiss Attila.

El le recomandă tuturor să fie cât de mult posibil în natură, “pentru că acolo pot simți cu adevărat Duhul lui Dumnezeu mișcând între brazi”.

Concursul de la Ciumani s-a desfășurat pe un traseu de 5, respectiv 8,5 kilometri, în funcție de numărul câinilor, și va continua duminică. Competiția marchează și o premieră națională, în sensul în care a existat un sistem informatizat cu microcip, iar echipajele au putut fi cronometrate ca la competițiile internaționale.

Prima cursă de atelaje canine din sezonul de iarnă a fost una reușită, în care s-au bucurat deopotrivă atât vedetele blănoase, cât și stăpânii, musherii lor și zecile de spectatori veniți să se bucure de o zi frumoasă.

Calendarul competițional va mai cuprinde alte cinci concursuri, majoritatea organizate în Harghita, județ unde sunt înființate mai multe asociații de profil și unde se dorește ca acest sport să crească și să se dezvolte la nivel național, prin înființarea unui număr cât mai mare de cluburi.

AGERPRES/(A,AS — autor: Gina Ștefan, editor: Claudia Stănescu)