Statuia lui Ștefan cel Mare, Palatul Culturii din Iași
Foto: (c) ADRIAN CUBA / AGERPRES ARHIVA

Domnia lui Ștefan cel Mare de aproape o jumătate de secol a fost cea mai frumoasă perioadă din istoria Moldovei.

Mănăstirea Putna, ctitorie a lui Ștefan cel Mare, înălțată între anii 1465 — 1469.
Foto: (c) BOGDAN BARBULESCU / AGERPRES ARHIVA

Cu toate că în momentul venirii pe tron era foarte tânăr, Ștefan a dovedit o maturitate politică și un simț diplomatic remarcabile. Și-a consolidat domnia, a domolit rivalitățile și a reușit să-și atragă colaboratori.

Mănăstirea Voroneț, ctitorită de Ștefan cel Mare în anul 1488.
Foto: (c) BOGDAN BARBULESCU / AGERPRES ARHIVA

După ce a asigurat liniștea internă și a rezolvat problemele pe care le avea cu vecinii, a inițiat o serie de acțiuni care au dus la scoaterea Moldovei de sub tutela Imperiului Otoman, refuzând să mai plătească tributul către Poartă. A intervenit în Țara Românească, impunând un domn favorabil politicii sale.

Expoziția ‘Stindardul liturgic al lui Ștefan cel Mare. De la facere la… refacere’, organizată la sediul Muzeului Național de Istorie a României.
Foto: (c) ANGELO BREZOIANU / AGERPRES ARHIVA

În aceste condiții, o armată de 120.000 de oșteni în frunte cu Suleiman, beglerbegul Rumeliei, a fost trimisă în Moldova, unde a ajuns la începutul lunii ianuarie 1475.

Lupta dintre armata Imperiului Otoman și cea a Moldovei, condusă de Ștefan cel Mare, a avut loc în fața cetății Vasluiului, pe un teren mlăștinos, mărginit de păduri. Învins, Suleiman a fost nevoit să se retragă, fiind urmărit de armata moldoveană până la trecerea Dunării.

Victoria obținută la Vaslui a fost relatată în letopisețul de la Bistrița, astfel: “Și au biruit atunci Ștefan voievod și au căzut atunci mulțime nenumărată de oameni și mulți și fără de număr au fost prinși de vii, care mai apoi au fost tăiați, numai pe unul îl lăsară viu, pe fiul lui Sac-bașa; și steagurile lor împreună cu schiptrele cele mari au fost luate, mai mult de 40 de schiptre … iar Ștefan se întoarse cu oștenii săi ca un biruitor în scaunul său din Suceava”.

Monumentul domnului Moldovei Ștefan cel Mare din Chișinău (autor: Alexandru Plămădeală)
Foto: (c) MIHAI POTARNICHE / AGERPRES ARHIVA

Realizând că sultanul Mehmed al II-lea va acționa repede împotriva lui, Ștefan cel Mare trimite o scrisoare circulară către toți monarhii creștini din Europa, prin care aducea la cunoștință biruința sa și le cerea să se ridice împotriva dușmanului comun.

Sabia (originalul), care a aparținut domnului Moldovei, Ștefan cel Mare.
Foto: (c) ILIE BUMBAC / AGERPRES ARHIVA

Apelul său nu a dus însă la închegarea unei coaliții antiotomane la nivel european, ceea ce a făcut ca un deceniu mai târziu Ștefan să piardă independența față de Imperiul Otoman.

AGERPRES/(Documentare-Irina Andreea Cristea; editor: Horia Plugaru)