ROMANIA

• Gândul vă prezintă poveştile de succes ale unor tineri elevi şi studenţi români care au reuşit. Sunt tineri care au crezut în ideea lor şi care, cu puţin ajutor, au ajuns să o pună în practică. Campania Fabrica de Idei îşi propune să le arate tinerilor din România că se poate. Citiţi, aşadar, poveştile lor şi inspiraţi-vă.

Alina Călin, Andrei Cantea, Cosmin Mihaiu şi Andrei Dascălu sunt patru tineri români care au avut o idee inovatoare pe care au transformat-o, la numai 24 de ani, într-o afacere. Medical Interactive Recovery Assistant, simplu MIRA, este o platforma software medicală care ajută la recuperarea persoanelor cu dizabilităţi locomotorii, născută în “micul Silicon Valley” de România, la Cluj-Napoca. Proiectul a ajuns să fie premiat şi recunoscut la nivel mondial.

Ei nu s-au oprit însă aici, ci şi-au înfiinţat propria firmă condusă pe jumătate din Regatul Unit şi pe jumătate dintr-un birou aflat în România, ţară pe care nu ar vrea să o părăsească atât timp cât le oferă oportunităţile necesare pentru a se dezvolta.

FOTO: Arhivă personală MIRA

Afacerea lor a fost atât de apreciată încât, la începutul anului, aceasta a fost premiată ca una dintre primele 50 de startup-uri studenţeşti din întreaga lume de către organizaţia Kairos Society.

Cum ajută MIRA pacienţii cu probleme locomotorii

Medical Interactive Recovery Assistant (MIRA) este o platformă software medicală gândită iniţial pentru a le veni în ajutor copiilor cu dizabilităţi locomotorii, dar care a fost adaptată ulterior şi pentru a fi utilizată de către adulţi.

“Este un produs medical adresat persoanelor cu dizabilităţi locomotorii ce îşi propune să eficientizeze procesul de reabilitare fizică prin joc”, a declarat pentru gândul Andrei Cantea, absolvent al Facultăţii de Matematică şi Informatică şi masterand la specializarea Sisteme distribuite în internet din cadrul Universităţii Babeş-Bolyai.

“Sunt nişte jocuri dezvoltate de noi, cu ajutor şi feedback medical, folosind tehnologia Microsoft Kinect. Oferă pacienţilor o nouă experienţă de interacţiune cu computerul sau cu jocurile”, a declarat pentru gândul şi Andrei Dascălu, un alt membru al echipei MIRA, masterand în anul II la specializarea Software Engineering.

FOTO: Andrei Dascălu realizând o demonstraţie cu jocul “Catch” din cadrul MIRA.

Practic, cei patru tineri au transformat exerciţiile clasice de recuperare fizică în nouă jocuri care, integrate în platforma medicală, se adresează atât persoanelor cu probleme locomotorii, cât şi medicilor şi kinetoterapeuţilor care lucrează cu astfel de pacienţi.

Persoanele care, spre exemplu, în urma unor accidente şi-au pierdut unele reflexe se pot juca şi pot astfel să facă o serie de exerciţii bazate pe terapia ocupaţională. Ele ajung să uite practic prin joc de partea corpului afectată şi de durerea pe care o simt în timpul exerciţiilor şi se concentrează să atingă obiectivele jocurilor efectuând astfel mişcări care îi ajută în procesul de recuperare.

Medicii pot crea prin intermediul MIRA sesiuni de recuperare adaptate fiecărui pacient în parte, pot observa evoluţia acestora în timpul sesiunilor de recuperare şi îi pot monitoriza de la distanţă. La finalul sesiunilor aceştia au, totodată, acces la o serie de statistici cum ar fi punctajul obţinut de către pacienţi în jocuri, acceleraţia, distanţa şi alţi parametri de interes medical.

FOTO: Arhivă personală – prezentarea MIRA

În prezent, interacţiunea dintre pacienţi şi aplicaţie este realizată prin intermediul tehnologiei Microsoft Kinect, un dispozitiv care poate înregistra mişcările de recuperare în timp real permiţând, totodată, transformarea lor în obiective în jocuri.

Iniţial însă, pe membrele pacienţilor erau ataşaţi mai mulţi senzori care măsurau acceleraţia mişcărilor făcute de către utilizatorii aplicaţiei. “Pe baza acceleraţiei puteau determina dacă pacientul mişca, spre exemplu, mâinile în sus sau în jos, dar cu o precizie mult mai mică”, explică Andrei Cantea, tânăr în vârstă de 24 de ani din Suceava ajuns student la Cluj-Napoca şi apoi membru al echipei MIRA. “Avea potenţial, dar nu era chiar de ce aveam nevoie. Pentru un produs medical nu este indicat să fie ceva ataşat pe corp pentru că e posibil să provoace anumite daune pacientului”, adaugă el.

Chiar în perioada în care au lansat MIRA, pe piaţă a apărut şi tehnologia Microsoft Kinect pe care au integrat-o ulterior în proiectul lor. “E o diferenţă foarte mare pentru că acum cu un singur senzor de la distanţă practic putem urmări toate membrele corpului, fără să ataşam absolut nimic”, a declarat pentru gândul Alina Călin, în vârstă de 24 de ani, masterand la rândul său la specializarea Sisteme distribuite în internet şi membru al echipei MIRA.

O platforma medicală românească ajunsă în spitalele britanice

MIRA a fost testată până acum pe zeci de pacienţi cu probleme locomotorii şi uşor îşi face loc atât în clinicile private din România, cât şi în spitale de renume din Marea Britanie, precum Royal National Orthopaedic Hospital şi St.Thomas Hospital.

FOTO: Andrei Cantea realizând o demonstraţie cu jocul “Follow” din cadrul MIRA.

“Ambele sunt foarte mari şi de renume în Londra aşa că este un lucru extraordinar pentru noi”, susţine Călin.

Desfăşurarea testărilor în Marea Britanie s-a numărat printre avantajele aduse de implicarea în programul de accelerare Healthbox prin care tinerii au ajuns să cunoască mai mulţi medici britanici. “Au fost foarte deschişi, foarte bucuroşi de idee şi dornici să ne sprijine şi să vadă proiectul acesta funcţionând”, ne-a mai explicat tânăra în vârstă de 24 de ani.

Până acum, în Marea Britanie, la Manchester, românii au reuşit să realizeze o validare a sistemului pe care l-au dezvoltat pe pacienţi adulţi. “Urmează să începem şi acolo o testare clinică pe adulţi cu probleme optopedice”, adaugă Călin.

Platforma software medicală a celor patru studenţi a fost testată şi în România, în clinici private, unde formalităţile de care s-au lovit atunci când au vrut să desfăşoare teste în spitale mari au putut fi evitate. “Am încercat în anumite locuri. Au fost foarte primitori oamenii de acolo numai că ni s-a spus că va dura o perioadă până când vom putea începe. În clinici, fiind mai mici, lucrurile se mişcă ceva mai repede”, spune Andrei Cantea.

FOTO: Arhivă personală – Imagine Cup 2011

“Acum am început o testare clinică la un centru de neurologie din Alba”, adaugă colega sa explicând că în acest caz se colaborează cu un medic alături de care au şi participat la un congres pe aceeaşi temă şi că, la ora actuală, s-a început deja colectarea datelor clinice privind modul în care cele nouă jocuri cuprinse de MIRA le vin în ajutor copiilor cu probleme.

Cum s-a transformat MIRA din proiect studenţesc în afacere

După ce au participat pentru a doua oară consecutiv la Imagine Cup, competiţie în care au concurat pe parcursul ultimilor zece ani peste 1,65 de milioane de studenţi din zeci de ţări ale lumii, şi au cucerit juriul de la finala mondială organizată la New York clasându-se în primele şase cele mai bune echipe din concurs, cei patru tineri români au ajuns la concluzia că ideea lor are un potenţial pe care nu l-au exploatat încă în întregime.

“În 2012, ne-am schimbat puţin strategia şi am zis să vedem dacă nu reuşim să ne calificăm într-un program de accelerare. Ne-am calificat în octombrie la Healthbox Londra, acceleratorul în care am fost timp de trei luni”, explică Andrei Dascălu, tânăr din Carei care a ales să îşi continue studiile universitare la Cluj-Napoca, unde a avut ocazia de a-i întâlni pe ceilalţi trei membri ai echipei MIRA.

FOTO: Andrei Cantea realizând o demonstraţie cu jocul “Butterfly” din cadrul MIRA.

“Astfel am făcut practic tranziţia de la un proiect studenţesc la o afacere”, adaugă el explicând că programul are ca obiectiv sprijinirea startup-urilor pentru ca acestea să se poată dezvolta într-un ritm mai rapid. Prin intermediul Healthbox, românii au avut parte, pe lângă investiţii, şi de participarea la o serie de training-uri şi de întâlniri cu mentori din mediul de afaceri şi din domeniul pe care se axează proiectul lor.

“Acum ar trebui să găsim o nouă finanţare pentru că trebuie să ajungem la un produs comercial. E o piaţă competitivă, trebuie să avem un produs finalizat ca să îl putem vinde. Avem nevoie de o echipă mare de oameni care să lucreze împreună cu noi pentru a avea un produs chiar foarte bun”, explică şi Andrei Cantea. “Sperăm să avem un prim client în prima parte a anului viitor”, spune el.

Firma lor a fost înfiinţată în Marea Britanie, dar activitatea acesteia rămâne împărţită între Regatul Unit şi România. ” Partea de business va rămâne în Anglia pentru că de acolo se obţine mai uşor finanţarea, acolo este o mare parte a pieţei noastre, de acolo vor veni mai multe venituri”, spune Alina Călin, explicând totodată că la ora actuală colegul lor, Cosmin Mihaiu se ocupă de MIRA de peste hotare, continuându-şi în acelaşi timp studiile în ţară.

FOTO: Arhivă personală – Imagine Cup

Cantea este, la rândul său, de părere că oamenii sunt mai deschişi în ceea ce priveşte investiţia în startup-uri peste graniţe, dar şi că pe lângă finanţare, sunt importante şi contactele pe care reuşeşti să le obţii. “Altfel va fi văzut un produs făcut în România şi testat în Marea Britanie. Aceasta este mentalitatea oamenilor”, explică studentul Universităţii Babeş-Bolyai.

Partea de dezvoltare şi cercetare va rămâne însă în România, şi va fi controlată din biroul lor aflat în “micul Silicon Valley”, aşa cum numeşte Dascălu Clujul, cel puţin atât timp cât tinerii vor avea oportunităţile necesare pentru a-şi continua cu succes afacerea. “Dacă totul poate să funcţioneze şi aşa atunci rămânem în România”, spune el.

“Dacă aici avem tot ceea ce ne trebuie, nu avem de ce să plecăm. Domeniul IT este în floare în Cluj”, concluzionează colega sa Alina Călin.

Acest proiect este susţinut de Microsoft România. Prin iniţiativa YouthSpark, lansată în 2012, compania a creat deja oportunităţi pentru 100 de milioane de tineri din întreaga lume, cu un focus în România pe orientarea în carieră şi pe crearea de competenţe antreprenoriale şi în tehnologii digitale. Descrierile programelor şi mai multe exemple de tineri care schimbă lumea cu ajutorul tehnologiei sunt disponibile pe nexters.ro.

Comments are closed.