ROMANIA

Are 24 de ani si e vedeta. In lumea virtuala. O lume noua, din ce in ce mai mult la concurenta cu cea reala, pentru milioane de oameni. Bloggeri dicteaza azi tendinte in moda, sunt formatori de opinie, promotori pentru companii mari care la randul lor le cauta compania. Pun in jocul virtual milioane de euro pentru a-si vedea produsele promovate de bloggerii importanti, astazi, o forta in comunicare, informatie, marketing.

Elena este unul dintre cei mai cititi blogeri din Romania, iar faptul ca o tanara fara notorietate a depasit in vizibilitate vedete o face extreme de atractiva pentru marile companii.

Cateva mii de oamenii ii citesc blogul saptamanal. Ii pandesc postarile, o asteapta. Ce are ea de spus devine important si pentru ei. Ai zice ca nu mare lucru. Elena scrie in fiecare zi despre experientele din viata ei sau informatii de interes. Dar voyeurismul roamnilor ii face sa caute febril usile deschise ale vietilor altor oameni. Blogul i-a deschis si Elenei multe usi: datorita succesului a calatorit mult si, tot asa, si-a gasit jobul de vis.

Cea care conduce departamentul de social media a citit peelenaciric.roca autoarea si-a dat demisia de unde lucra si a cheamat-o la interviu. Azi lucreaza intr-una din cele mai puternice agentii de publicitate online.

In fiecare dimineata isi ia bicileta galbena, cunoscuta cititorilor de pe blog si pleaca spre serviciu. E unul dintre militantii mersului pe bicileta in oras. Incurajeaza femeile sa urce in sa elegante. Alta idee simpla, care a prins un trend si pentru ei, simpatizantii.

Elena Ciric: “Daca ma intreaba prietenii asa le spun, ca e foarte amuzant. Sunt companii care au Facebook interzis, practic nu ai voie sa te loghezi pe Facebook de la birou si eu stau toata ziua cu facebook deshis in bara browserului. Monitorizez tot ce se intampla in online”.

Perfect. De vis. Pentru milioane de tineri care termina facultatea. Castiga un salariu bun stand pe Facebook si manipuland in favoarea clientilor care doresc vizibilitate in online retelele de socializare:Facebook,Twitter, LinkedIn, Pinterest sau Instagram.

Elena Ciric: “Jobul meu este acela de a face strategia pentru clientii agentiei pe zona de social media. Noi gasim cele mai bune canale pentru comunicarea campaniei respective, a produselor.”

Cand am vizitat-o la serviciu pregatea un eveniment destinat bloggerilor. Marile companii au bugete importante alocate pentru a plati aparitii pe cele mai citite site-uri.

Si ea e unul dintre cei invitati sa scrie contra cost despre anumite produse sau evenimente.

Elena Ciric: “Am castigat foarte multe datorita blogului, am cunoscut foarte multi oameni care pana la urma si cumva anumite relatii s-au transformat tot in bani, pentru ca am primit joburi prin intermediul bloglui, am primit invitatii la diverse evenimente.”

Nu traieste pe picior mare. Nici n-a planuit asta. Casa ei e un apartament cu doua camera pentru care plateste chirie. L-a amenajat dupa gustul ei.

“E foarte bine si stand intr-un apartament cu chirie. Daca nu stii sigur ca vrei sa ramai in Romania nu mi se pare ok sa cumperi un apartament si sa fii dator unei banci 20, 25 de ani.”

Si pentru ca viata e prea scurta, ea vrea sa o traiasca din plin.

E duminica seara si Elena reciteste ultima postare pe blog: insemnarile scrise dupa ultima drumetie la munte. Acompaniate de o muzica buna, gandurile se astern altfel pe pagina.

Intoarsa acasa, Elena, publica fotografii, cateva ganduri si ponturi celor pasionati de calatorii. E bloggerita de 5 ani de pe vremea cand invata la liceu, in Braila. Totul a inceput ca o joaca. Alaturi de cativa prieteni scria odata pe saptamana pe un site. Cand a ramas singura a decis sa-si faca propriul site.

O privire aruncata rapid pe site-ul ne prezinta o tanara de 24 de ani care pana la aceasta varsta a incercat gustul multor aventuri: anul trecut a sarbatorit ziua Europei la Parlamentul European, s-a implicat intr-un proiect de schimb de experienta cu lituanieni, turci, italieni si polonezi. Apoi a plecat in excursie in Cinque Terre, a vizitat festivalul brazilor de Craciun la Berlin si si-a sarbatorit ziua de nastere la Barcelona, a facut voluntariat, a calatorit, a trait viata din plin.

La prima vedere pare introvertita. Si totusi… oricine o poate cunoaste. Dincolo de o strangere de mana, citindu-iblogul.

Elena Ciric: “Acum cativa ani as fi spus despre mine ca sunt o persoana extrovertita, dar cred ca in realitate sunt si introvertita. Adica o parte din mine se lasa greu de descoperit. Chiar daca am blogul si pare ca toata viata mea e online. Nu pot sa zic ca am uitat complet de viata reala, dar si eu am tendinta uneori cand sunt pe munte hai sa fac repede o foto ca sa le arat si prietenilor, cred ca un echilibru nu strica.

– Cati prieteni ai?

– Pe Facebook sau in viata reala? “

O intrebare care da de inteles ca se imparte intre viata virtuala si cea reala. Pana la urma online-ul a ajutat-o sa-si implineasca vise publicand experientele pe care le-a trait.

A sarit cu parasuta… Si s-a plimbat cu balonul. Si in 2010 s-a tuns zero, alaturi de alte blogerite pentru o cauza umanitara.

Elena Ciric: “Acum 3 ani in septembrie, parca o bloggerita Roxana Radu a scris pe blog, ce-ar fi daca m-as tunde scurt. Au aparut mai multi cititori pe blog care au scris tunde-te, vrem sa vedem cum arati tunsa scurt. Ea initial probabil a privit-o ca pe o gluma. Si a scris ok, ma tund scurt daca cineva doneaza bani pt o cauza nobila

Si atunci a aparut in poveste domnul G., un domn care a donat 2000 de euro. Roxana a dat banii catre copiii olimpici la matematica si datorita ei au mai aparut cateva bloggerite care s-au oferit sa se tunda cu acelasi scop: primind 2000 de euro ca sa-I doneze mai departe. Si eu am fost una dintre bloggeritele respective.

Pentru ca citind mai multe pe internet despre persoanele care s-au tuns si au donat banii, am facut mai mult legatura cu persoanele care sufera de cancer si sunt foarte multe fetite, de exemplu, care au o problema cu faptul ca le cade parul atunci cand fac tratamentul si se simt rusinate de aspectul lor si cumva a fost si asa o chestier de solidaritate.”

Insa cea mai indrazneata decizie a fost la inceputul anului cand si-a luat doua luni sabatice si a plecat printr-un program al unei asociatii studentesti inBrazilia. Sa faca voluntariat.

In Brazilia, timp de doua luni i-a invatat pe copii limba engleza, iar eu o invatau sa traiasca in cultura tarii lor.

Pe blog avea sa scrie despre diferentele dintre noi si ei, dar si despre cum pot alti tineri sa traiasca experienta ei. Dupa ce s-a intors din Brazilia si-a dat demisia. Fara sa aiba un plan sau un alt loc de munca. A simtit ca acela e momentul sa se desparta si de trecutul ei profesional. A demisionat de la fostul de munca fara sa aiba un altul in plan. Tot atunci a trait o alta despartire. Dureros de crunta de cel care fara sa stie cum, i-a directionat viata: tat.

Elena Ciric: “Am simtit nevoia sa scriu pentru ca simteam nevoia sa vorbesc despre asta. In momentul ala simteam nevoia sa impartasesc ce simteam, ca sa nu tin totul in mine si sa nu sufar in liniste. M-a ajutat foarte mult, pentru ca am primit reactii, comentarii, mesaje private de la oameni care poate au trecut prin acelasi lucru si m-a ajutat sa vad ca nu sunt singura, ca o sa fie bine pana la urma, ca o sa trec si peste asta.

Eu cred ca dintre cei doi parinti seman mai mult tatalui, atat fizic, ochii de exemplu ii am de la el, cat si prin felul in care ma comport. Tata m-a inspirat foarte mult pentru ca pornind de foarte jos a reusit sa construiasca atat pentru el, cat si pt familie. S-a nascut la tara, a lucrat la combinat in Braila si dupa ’90 a deschis cateva afaceri proprii care au mers bine, a reusit sa construiasca pentru noi, sa ne ofere tot ce aveam nevoie. N-am simtit niciodata lipsa, n-am avut niciodata extrem de mult bani, am avut atat cat ne-a fost bine.

Ca e bine sa faci bine, l-am vazut pe tata facand asta. Ajuta pe toata lumea oricand putea. Ca nu trebuie sa uiti de familia ta, de parinti…”

Si-a luat ramas bun de la el tot pe blog. Nu vorbeste prea mult despre asta, pentru ca e prea recent, prea puternic, prea trist. In plus n-ar vrea sa-i provoace mamei si mai multa suferinta. Despre ea vorbeste zambind, atribuindu-i meritul de a o fi lasat sa fie libera. Sa-si decida singura viitorul.

Zambeste mult, vorbind cu modestie despre succesul ei in online. NU e “cea mai cea”, dar e ACEEA care si-a transformat pasiunea pentru scris in mod de viata.

Elena este parte a unei generatii care a ales sa traiasca altfel: liber. Sa faca ce vrea si ce-I place. Sa iasa din tipare si sa priveasca viata cu lejeritatea omului care traieste cu pasiune. Iar faptul ca o tanara fara notorietate e unul dintre cei mai cititi bloggeri in tara nu face decat sa-I sporeasca increderea ca-si va scrie singura viitorul.

Sursa: Pro TV