Mormântul părintelui Iustin Pârvu de la Petru-Vodă a devenit, de o săptămână, loc de pelerinaj pentru credincioșii care vin în număr tot mai mare pentru a vedea ceea ce călugării de la mănăstire consideră a fi un mesaj din lumea drepților pe care îl transmite duhovnicul.
Foto: (c) Gabriel APETRII / AGERPRES FOTO
Călugării susțin că de la mijlocul lunii ianuarie s-a observat la mormântul părintelui Iustin un fenomen inexplicabil legat de condițiile atmosferice exterioare.
‘Pe geamul de deasupra mormântului, vaporii de apă ce ies din pământ se condensează într-un mod mai puțin obișnuit. În timpul zilei, dacă temperatura urcă peste zero grade, în dreptul capului părintelui nu este niciun fel de condens, ci geamul este curat. În timpul nopții și atunci când temperatura scade sub zero grade, condensul îngheață în forma trupului, iar în dreptul feței înghețul are un aspect distinct’, susțin călugării pe site-ul oficial al mănăstirii.
Aceștia spun că geamul de deasupra mormântului a fost adus de maicile de la Mănăstirea Paltin, pentru a proteja pe durata iernii florile pe care le aduc în fiecare săptămână pentru a împodobi mormântul.
‘Am amânat mai multe zile relatarea fenomenului pentru a fi siguri că ceea ce vedem nu e o întâmplare, o părere. Nu ne grăbim să afirmăm că este vorba de o minune, ci înțelegem și prin aceasta că părintele Justin este viu, pentru că sufletul său a fost cel mai viu suflet din cele pe care le-am întâlnit în această viață, și că este adevărat ceea ce a spus cuiva în anul 1999: ‘nu vă mai plângeți că ce va fi după ce am să mor! Dar ce, măi, mă duc să dorm?’, spun monahii de la Petru-Vodă.
Iustin Pârvu s-a născut în satul Petru-Vodă la 10 februarie 1919 și și-a început viața monahală la Mănăstirea Durău, la vârsta de 17 ani. În anul 1939, după ce a intrat în rândul călugărilor, s-a înscris la Seminarul monahal de la Cernica, lângă București. În timpul războiului, între anii 1942 și 1944, a slujit ca preot militar pe frontul de est, până la Odesa. După ce la conducerea României au ajuns comuniștii, părintele a fost arestat pe motive politice și condamnat la 12 ani închisoare, pedeapsa executând-o în închisorile de la Suceava, Văcărești, Jilava și Aiud. Înainte de a fi trimis la “reeducare” la Pitești, a fost trimis să muncească, deținut fiind, în mina de la Baia Sprie. Cea mai mare parte a pedepsei a executat-o în închisoarea din Aiud, perioadă care a fost și cea mai grea din cei 17 ani de detenție.
După 1990, părintele Justin s-a întors la Mănăstirea Secu și, până în 1991, a fost preot și duhovnic la această mănăstire. Doi ani mai târziu, el s-a retras în sihăstrie, cu gândul de a-și petrece restul zilelor în post și rugăciune. În 1991, a întemeiat Mănăstirea de la Petru-Vodă. Părintele și-a continuat misiunea de a schimba câtuși de puțin această lume și, în 2000, a ridicat un schit de maici lângă Mănăstirea Petru-Vodă, o casă de educație pentru copii și un azil pentru bătrâni, iar trei ani mai târziu a înființat o publicație de învățătură și atitudine ortodoxă, cu apariție lunară, numită “Glasul Monahilor”.
Părintele Iustin Pârvu a încetat din viață pe 16 iunie 2013, la vârsta de 94 de ani și a fost înmormântat lângă biserica ridicată de el la Petru-Vodă. În cimitirul acestei mănăstiri au loc de odihnă preotul Gheorghe Calciu Dumitreasa și pentru poetul Radu Gyr.
Cu câteva zile înainte de moarte, întrebat de monahi ce cuvânt lasă poporului român, preotul Iustin Pârvu a răspuns: ”Poporul român … pentru poporul român este un cuvânt greu de spus. Poporul român este un popor biruit, pizmuit și forțat, împins, fără stăpân. Poporul e fără stăpân, asta e drama cea mare. Toată lumea aceasta e fericită, e bucuroasă, are de toate, dar nu are cine să-i încălzească inimile, să-l poată menține într-o unitate, așa. Nu vorbim de ascetismul călugăresc de altădată”.
Referindu-se tot atunci la misiunea bisericii și a membrilor Sfântului Sinod, părintele spunea că acestea au o răspundere cum nu a existat și nu există în lupta duhovnicească. ”Nu există o potrivire pe care să o aduci, să se facă o comparație în periodul istoric cu ceea ce a fost și ceea ce este în istorie și toate celelalte care vor veni. Dar dacă noi suntem … în starea aceasta de sărăcie, de lipsă, de mizerie, de prigoană… Ei trebuie să trăiască o vreme de prigoană care n-are soluție, nu există rezoluții și situații. (…) Să fim mulțumiți, bucuroși, să stăm drepți, chivernisitori, cu răspunderea înaintea lui Dumnezeu de ceea ce am realizat, câte le-am făcut în viață. Dumnezeu să-i ocrotească”, afirma starețul Mănăstirii Petru Vodă, într-un scurt interviu postat pe site-ul mănăstirii.
De numele preotului Iustin Pârvu se leagă și campania împotriva documentelor de identitate biometrice, demarată la începutul anului 2009.
AGERPRES/(AS — autor: Gabriel Apetrii, editor: Adrian Drăguț)