Fotografii: (c) Ovidiu MĂRCUȘ

Din pasiune pentru cultura tomatelor, Ovidiu și Adriana Mărcuș vor să ajungă să cultive cel puțin 300 de soiuri tradiționale, din cele aproape 14.000 de soiuri tradiționale câte se cunosc în prezent pe mapamond.

‘Ne plac roșiile autohtone fiindcă sunt foarte bine adaptate și întotdeauna se obțin producții deosebite, iar gustul este excelent. Deja știm, de câțiva ani, care sunt cele mai bune pentru bulion, care sunt mai bune pentru pastă.

Dar am dorit să aducem și alte soiuri tradiționale, de pe alte plaiuri, care au gust, arome și culori deosebite. Așa am ajuns să ne pregătim, pentru iarnă, un suc de roșii cu un gust nemaipomenit, din roșii galbene, verzi, negre, care au cu totul alt gust decât un bulion obișnuit’, a declarat, pentru AGERPRES, Adriana Mărcuș.

Ecologiști convinși, orădenii Adriana și Ovidiu Mărcuș se pregătesc pentru o nouă producție de roșii în culori inedite. Anul trecut, ei au cultivat și recoltat, din propria grădină, nu mai puțin de 74 de soiuri de tomate naturale cu arome, gusturi și culori greu de imaginat: albe, galbene, negre, portocalii, verzi sau bicolore — roșu cu galben, roșu cu mov, verde cu galben etc.

De profesie ingineri tehnicieni, soții Mărcuș sunt pasionați de grădinărit. În urmă cu trei ani, au luat în arendă o suprafață de teren în comuna Cetariu, în apropiere de Oradea, unde și-au propus să cultive legume pentru a obține o hrană cât mai naturală din semințe tradiționale proprii.

Au început să se documenteze și să aprofundeze subiectul. Căutând pe internet, au descoperit că la nivel internațional există o rețea de grădinari serioși care fac schimb de semințe tradiționale, povestesc între ei ce producții au obținut în condițiile de sol și climă din diverse țări și împărtășesc cunoștințe legate de cultivarea plantelor în sistem sută la sută natural.

‘Am ales să cultivăm roșii care sunt soiuri naturale, tradiționale, care nu sunt hibrizi moderni. În zona noastră temperată sunt o mulțime de soiuri tradiționale. Peste 14.000 de soiuri.

La noi în țară sunt vreo 15 soiuri. Așa cum există la noi roșiile acestea gustoase țărănești, există și în alte țări, soiurile lor tradiționale.

Și acolo, ca și la noi, grădinarii autentici încearcă într-un fel sau altul să salveze produsele autohtone din fața invaziei de semințe hibrid produse în instituțiile de ameliorare, pentru care noi, micii grădinari, oricum nu avem condițiile necesare să le cultivăm. Acelea cresc la peste doi metri înălțime, în sere etc, nici nu se pretează pentru legumicultura pe suprafețe mici, în aer liber’, a precizat Ovidiu Mărcuș.

El a explicat că soiurile tradiționale aduse de peste mări și țări au capacitatea de a se adapta foarte repede, fiind rezistente la condițiile de mediu. ‘Noi nu folosim mai nimic pentru tratarea plantei, rupem frunzele care sunt atacate, dar în rest… Eventual, stropim cu zeamă bordeleză’, a explicat Ovidiu.

Inginerii orădeni au intrat în rețeaua grădinarilor internaționali oferind la schimb semințe românești: inimă de bou roz, grasa românească, uriașe, cornu dracului etc.

‘Câteva semințe le-am primit chiar de la o bătrânică de aici din sat, care chiar m-a impresionat cu câtă grijă le păstra, învelite atent într-o pânză albă pe care scrisese denumirea soiului’, a mărturisit inginera.

Soții Mărcuș, care și-au propus să aducă în Bihor peste 300 de soiuri de tomate tradiționale de pe toate continentele lumii, apreciază existența Băncii de gene de la Suceava, unică la nivel național, dar care, din cauza resurselor limitate și a fondurilor restrânse, nu poate să facă față solicitărilor.

Cultivatorii bihoreni de roșii își asigură semințele pentru noua producție fie din recolta proprie a anului anterior, fie din rețeaua comercială oficială, unde firmele din țară și cele mai multe din străinătate își vând mărfurile.

‘Noi recunoaștem, cu titlu de sămânță, doar produsul certificat. Care este comercializat printr-o rețea de comercializare autorizată. Atât cei de la Unitatea fitosanitară, cât și cei de la Inspectoratul teritorial pentru controlul calității semințelor verifică aceste unități. Noi pentru asta garantăm și doar asta recomandăm.

La mine acasă, în grădină, pot să fac ce vreau. Dar noi, ca instituție publică, nu recomandăm și nici nu încurajăm așa ceva’, a declarat, pentru AGERPRES, ing. Nicolae Hodișan, directorul Direcției pentru Agricultură Bihor.

O eventuală investiție într-un proiect la nivel județean de păstrare și multiplicare a semințelor tradiționale este considerat de directorul Hodișan ca ‘un lucru sensibil, pe care nu poate să-l facă oricine’. Cu atât mai mult cu cât, în județul Bihor, nu există nici măcar ferme specializate care să producă semințe de legume.

‘În țară avem doar Buzăul care produce semințe, dar nu putem să o considerăm ca o bancă de semințe, e prea mult spus. Sunt doar câteva colecții de semințe românești la Buzău’, a mai precizat directorul.

AGERPRES / (A — autor: Eugenia Pașca, editor: Marius Frățilă)