Am intalnit intr-o carte opinia unui dr. terapeut biolog din Bucuresti, care avea si preocupari in cercetarea aspectelor terapeutice taranesti autohtone. Citez din acea carte:
Oamenii care au locuit teritoriul tarii noastre, din cele mai vechi timpuri, respectiv inca din neolitic, au descoperit si folosit pentru diverse afectiuni, pe langa alte metode (cu o larga dezvoltare, ca fitoterapia) si unele tehnici bioenergetice care dovedindu-se eficiente, au devenit proprii, impamantenite ulterior incepand din neolitic, epoca bronzului si a fierului. Unele dintre aceste tehnici si metode (ritualuri insotite de fumigatii, incantatii magice) similare cu cele din medicina extrem orientala, au ajuns pana in zilele noastre, pastrandu-se mai ales la sate si indeosebi in creierul muntilor. Ele reprezinta vestigii valoroase pentru un tezaur terapeutic national, extrem de pretios, foarte putin studiat sub aspect stiintific, teoretic si practic, in parte pe cale de disparitie.
Astfel intre aceste tehnici, unele similare celor de acupunctura, se remarca sangerarea realizata prin incizii cu un obiect ascutit, sterilizat la flacara. Aceste incizii se practicau la urechi de pilda, deci ar fi o varianta straveche de auriculo-terapie sau sub limba in caz de icter sau pentru hepatita pe locuri corespunzatoare punctelor de acupunctura folosite curent pentru aceste afectiuni. Asemenea practici au fost efectuate in Muntenia si Dobrogea. Rezultatele se semnaleaza ca fiind rapide ca efect si de lunga durata (dupa relatarile unor bolnavi tratati). Ceea ce este important de semnalat, procedeul nu necesita repetitii, el practicandu-se o singura data si maximum de noua ori, fiind urmat de ingerarea unor bauturi sau mancaruri recomandate in acest scop. Ca efecte, aceste procedee par superioare tratamentelor actuale.
Asemanator tratamentului traditional stravechi chinez cu coarne (de vita, ca ventuze) din zona Buzaului si a Vrancei, unele persoane practicau ventuze pe locuri sangerande prin incizie in zone cu congestii, indeosebi pe spate. Aceasta metoda se aplica in afectiuni acute cauzate indeosebi de actiuni nocive ale agentilor externi: frig, caldura, umezeala, vant.
In general nu este vorba de preluari de informatii din tehnici traditionale extrem orientale, dat fiind si dificultatea enorma de comunicare din timpurile stravechi intre zone foarte indepartate, ci de dezvoltare in paralel a unor metode si tehnici proprii, autohtone, corespunzatoare structurii psiho-fizice si specialitatii populatiilor de pe teritoriul tarii noastre. Aceste tehnici si metode s-au transmis de-a lungul timpului constituind un specific al medicinii populare autohtone, reprezentand vestigii, dovezi concrete ale practicarii lor in trecutul preistoric si continuat in contemporaneitate (auriculopunctura, somatoacupunctura).
sursa: almeea.ro