Fasolea uscată, un aliment complet și complex, una dintre cele mai gustoase legume uscate, conține chiar cea mai mare cantitate de fibre dintre toate legumele, fiind probabil printre cele mai consumate.

Foto: (c) Cristian NISTOR / Arhiva AGERPRES

Fasolea (Phaselous vulgaris) își are originile în America Centrală și de Sud. Face parte din familia leguminoaselor, alături de soia, linte, mazăre și năut. Cele mai cunoscute soiuri de fasole sunt: fasolea neagră, fasolea roșie (kidney beans) sau fasolea chili, fasolea pinto (pinto beans), fasolea albă sau navy beans, fasolea verde, care este de fapt fructul necopt al fasolei comune. După ce europenii au descoperit America, fasolea s-a răspândit în Africa și Asia. Dintre toate tipurile de fasole, cea albă este cea mai consumată la noi în țară, potrivit site-uluidiversificare.ro.

Fasolea este o sursă bună de proteine, riboflavină, niacină; conține o cantitate mare de fibre atât solubile, cât și insolubile, carbohidrați și nu are niciun strop de colesterol, conform dieta.romedic.ro. În ceea ce privește mineralele și vitaminele, fasolea este bogată în cupru, fier, magneziu, fosfor, potasiu, dar și zinc, molibden și seleniu. Are multe vitamine din grupul B, conține circa două grame de vitamina C și E și este bogată în vitamina K.

Fasolea este un substituent foarte bun al cărnii, indicată în dieta vegetariană și în perioadele de post, fiind una dintre legumele bogate în proteine. Fasolea boabe poate fi consumată în mâncăruri, sub formă de pastă și în salate. Pentru a elimina efectul flatulenței, se schimbă apa de fierbere de 3-4 ori, fiind înlocuită tot cu apă fierbinte.

Fasolea albă este o sursă importantă de fibre insolubile, care ajută la curățarea colonului, reducând riscul de cancer la colon și rect. Aceste boabe sunt utile pentru prevenirea constipației. Mulți dintre cei care suferă de sindrom de colon iritabil consumă fasole pentru a preveni crize de tulburări digestive, potrivit site-ului sfatulmedicului.ro.

Este bogată în antioxidanți și una dintre cele mai concentrate surse alimentare de molibden, necesar pentru fabricarea și activarea unor enzime cu rol detoxifiant, inclusiv adelhid oxidaza și sulfit oxidaza. Mai multe studii au arătat că antioxidanții joacă un rol important în prevenirea distrugerii celulelor de către radicalii liberi, potrivit site-uluisfatulmedicului.ro. Antioxidanți conținuți de fasole sunt substanțe care luptă împotriva apariției multor boli cronice și degenerative, inclusiv anumite tipuri de cancer, ateroscleroză, tromboză, artrită, boli cardiovasculare, probleme ale sistemului imunitar, boala Alzheimer și demența.

Antioxidanții din boabele de fasole albă determină o stare bună de sănătate. Radicalii liberi previn îmbătrânirea prematură a pielii declanșată de expunerea excesivă la soare. Fasolea albă furnizează organismului zinc, cupru și proteine, care sunt utile în lupta pentru apariția prematură a ridurilor.

Ajută la reglarea depozitelor de grăsime din organism, este bogată în acid folic, magneziu și fier. Conține fitoestrogen, varianta vegetală de estrogen secretată de organismul uman. Fitoestrogenul sau estrogenul reduce riscul de cancer mamar.

S-a descoperit că fasolea uscată poate lupta cu virusul HIV. Peptidele din fasolea uscată au rolul de a inhiba acțiunea virusului HIV, care încearcă să distrugă celulele sănătoase. La pacienții bolnavi de SIDA, combinația dintre proprietățile de curățare a colonului și valoarea nutritivă a legumei îmbunătățește digestia, conform dietetik.ro.

Fasolea albă este considerată un produs alimentar cu un indice glicemic scăzut, nu declanșează modificări importante în nivelul zahărului din sânge. Fibrele solubile și carbohidrații reușesc să reducă producția de insulină. În acest mod, foamea este ținută sub control. Fasolea uscată este ideală și pentru cei ce suferă de diabet. Există și alte beneficii pentru sănătate datorate indicelui glicemic scăzut, cum ar fi scăderea riscului de apariție a bolilor cardiovasculare și diabet la adulți. Este un substitut sănătos pentru inima. Calciul și fosforul joacă un rol vital în sănătatea oaselor. Potasiul acționează împreună cu sodiul pentru a menține o tensiune arterială sănătoasă, informează site-ul dietetik.ro.

Un alt avantaj al introducerii în dietă a fasolei albe este faptul a aceasta produce inhibitori alfa-amilaza, cunoscuți pentru capacitatea lor de a încetini absorbția glucidelor prin inhibarea enzimelor responsabile de descompunerea anumitor tipuri de amidon în zaharuri simple.

Fasolea albă are un conținut ridicat de magneziu, un macromineral important, care are o serie de funcții cheie pentru organism. Acesta susține potențialul electric al membranelor nervoase și musculare și diminuează stresul. Este necesar pentru sănătatea oaselor. Factorii de risc ce stau la baza deficitului de magneziu sunt diareea, boala celiacă și alte probleme gastrointestinale.

Boabele de fasole uscată pot fi conservate timp de aproximativ doi ani într-o cutie/sticlă de plastic sau de inox închisă ermetic, care se păstrează într-un loc răcoros și ferit de umezeală și, de preferință, nu în frigider.

AGERPRES /(Documentare — Daniela Dumitrescu, editor: Marina Bădulescu)