Foto: (c) Simion MECHNO / Arhiva AGERPRES

Declarată arie protejată, aceasta se află în arealul comunei Limanu, în apropiere de satul cu același nume din județul Constanța, și se întinde pe o suprafață de cinci hectare. Are o lungime de 3,64 kilometri, una dintre ieșiri fiind localizată în Bulgaria. Este cea mai mare peșteră din Dobrogea, numită deseori peștera fără capăt, și cel mai mare labirint subteran din România. Seamănă cu Peștera Mamut din Statele Unite ale Americii — cea mai lungă peșteră din lume — și datorită unicității sale, Peștera Limanu a fost declarată rezervație speologică în 1959.

Foto: (c) Simion MECHNO / Arhiva AGERPRES

Primele date concrete despre acest monument al naturii datează din 1916, când a fost studiată pentru prima dată de speologul C. M. Ionescu. Potrivit acestuia, și altor speologi care au studiat-o ulterior, Peștera se remarcă prin ramificarea de-a dreptul amețitoare a galeriilor. Coridoarele sunt lungi, întortocheate, cu pereții și tavanele rectangulare ca și cum ar fi fost cioplite de om, așa cum arată siteu-rile www.afla.ro și www.natgeo.ro. Unele sectoare de galerie chiar au fost cioplite de oameni, fiind vizibile urmele de daltă.

Foto: (c) alpinet.org

Peștera Limanu face parte din rețeaua de galerii subterane prin care se drenează apele provenite din plăcile de calcare. Are o morfologie specifică peșterilor dezvoltate în calcare cu stratificație orizontală denumite de geologi structuri tabulare. Planul Peșterii realizat de Institutul de Speologie ”Emil Racoviță” arată că au fost descoperite în subteran calcare sarmatiene cu stratificație orizontală, fragmentate de fracturi verticale.

Intrarea este amplasată la 25 de metri altitudine și are o lățime de 3,4 metri. Temperatura în subteran este de aproximativ 12 grade Celsius, iar umiditatea de 80 — 90%, încurajând dezvoltarea unei faune bogate din care nu lipsesc peștii și coloniile de lilieci, dar pot fi întâlniți și șerpi, vulpi, dihori sau broaște țestoase. În fața intrării sunt amplasați bolovani sculptați cu forme umane, de unde și denumirea de “Peștera La Icoane”.

În afară de galeriile bizare, Peștera are și camere a căror funcționalitate pare a fi fost bine determinată, potrivit surselor amintite. Astfel, sunt întâlnite aici două camere-altar, oase încastrate în pereți, unele dintre ele neputând fi explicate nici până astăzi, obiecte de ceramică geto-dacice, romane sau grecești, cruci simple și răsturnate din perioada primilor creștini, inscripții, incizii, simboluri și desene ce redau viața și portul oamenilor.

Legendele spun că Limanu ar fi peștera Keirys, despre care relata consulul roman de origine greacă Dio Cassius în “Istoria Romană”. El susținea că în anul 28-29 î.Hr. în războiul dintre regii dobrogeni Rholes și Dapyx, daco-geții lui Dapyx s-au refugiat, cu toată agoniseala lor, din fața romanilor care se aliaseră cu Rholes, într-o peșteră. Proconsulul roman Marcus Licinius Crassus, chemat în ajutor de Rholes, i-au zidit acolo, transformând peștera într-un uriaș cavou.

Foto: (c) descopera.ro


Alte legende avansează ipoteza potrivit căreia creștinii asupriți de păgâni veneau deseori aici, construindu-și un coridor ce ducea chiar sub biserica satului, dar și mici altare de rugăciune. Astfel s-ar explica și existența celor două camere altar, ale căror tavane erau afumate.

Foto: (c) Simion MECHNO / Arhiva AGERPRES

Pe lângă Peștera Limanu trec anual sute de mii de turiști, în drum spre Vama Veche, și nu bănuiesc tainele pe care le ascunde acest obiectiv turistic din zona Litoralului, un loc aproape mistic. Accesul spre se face prin Drumul Județean Mangalia, către Albești, satul Limanu, Balta Limanu, sau din drumul principal care unește Mangalia de 2 Mai, spre șantierul naval, satul Limanu, Balta Limanu.

AGERPRES/(Documentare — Cerasela Bădiță; editor: Irina Andreea Cristea)