Expoziție tematică cu tema “Pâinea și Vinul — corespondente istorice, etnologice, tehnologice si culturale”
Foto: (c) Mihaela LETA / Arhiva AGERPRES

Pasca se face din făină de grâu de cea mai bună calitate. Cel mai adesea, pasca are o formă rotundă pentru că se crede că scutecele lui Hristos au fost rotunde. Aluatul dospit se pune în tăvi speciale pentru pască, după care, de jur împrejur, se așează aluatul împletit din două sau trei sucituri și se lasă totul la crescut. În mijlocul tăvii se așează, apoi, brânză de vaci, pregătită cu zahăr, ouă, mirodenii și stafide. Peste brânză se face o cruce, din același aluat împletit, împodobită cu ornamente în formă de floare. Se unge totul cu ou și se coace în cuptorul încălzit.

Pasca și cozonacii se mai pot prepara și în Sâmbăta Mare, din ajunul Sfintelor Paști, fiind duse, apoi, la biserică în noaptea de Înviere, pentru a fi sfințite.

Pască a fost numită la început pâinea sfințită care se împarte în biserică după slujba Învierii.

În noapte Sfintelor Paști, este obiceiul să se sfințească pâine numită Paști, fie sub formă de anafură sau anafură amestecată cu vin, pe care credincioșii o consumă după slujbă.

Legenda pascăi spune că, în timp ce predica împreună cu apostolii, Iisus a fost găzduit de un om foarte primitor care le-a pus în traistă, la plecare, pâine pentru drum fără știrea lor. Întrebându-L pe Hristos când vor fi Paștile, Mântuitorul le-a spus că atunci când vor găsi pâine în traistă. Căutând apostolii, au găsit în traistă ce le pusese acel om. De atunci fac femeile pasca.

AGERPRES/(Documentare-Mariana Zbora-Ciurel, editor: Andreea Onogea)