Foto: (c) Cristian NISTOR/Arhiva AGERPRES

Joia Mare este considerată cea mai importantă zi din Săptămâna Patimilor, atunci când are loc atât pomenirea morților cât și “grijitul copiilor”.

“De dimineață se face un foc mare în curtea caselor, din boji uscat, pentru alungarea duhurilor rele, după care se pune în mijlocul curții o masă scundă cu trei picioare și de jur împrejur scaune. Pe masă se pun străchini cu apă și linguri de lemn. Se așteaptă ca morții să revină la ei acasă pentru a bea și a mânca. În acest timp ei sunt strigați în grădini sau la cimitir. Se numește bocet, de regulă îl fac femeile care îi strigă pe cei dragi care s-au dus dintre noi”, spune prof. Stoica.

Începând cu ziua de joi și până la Înviere, credincioșii vor elimina din alimentație toate preparatele din urzici și nu vor mai folosi oțetul la pregătirea salatelor.”Este o tradiție care se respectă cu desăvârșire pe tot teritoriul județului Vâlcea. Gospodinele nu mai gătesc mâncăruri sau ciorbe din urzici, și nimic nu se mai acrește cu oțet, începând cu Joia Mare, adică odată cu patimile Mântuitorului. Se știe că oțetul și urzicile au fost folosite la torturile la care a fost supus Iisus Hristos și atunci, evident, se respectă acest sacrificiu. Pentru cei care țin post sunt celelalte plante cum ar fi loboda, dragaveiul, macrișul sau ciorbele de salate”, a precizat Elena Stoica.

La slujba Deniei din Joia Mare, se duce la biserică un coș cu pâine și un colac pentru pomenirea morților care se așează în fața altarului pentru a fi sfințite, după care se dau de pomană. “Tot joi începe roșitul ouălor. Operațiunea începe joi și se încheie vineri. Roșitul se face cu frunze de ceapă roșie, niciodată în Vâlcea nu se încondeiază. Anumite ouă se bagă în ciorapi cu frunze de leuștean sau coada-șoricelului pentru a rămâne forma acestora pe ouă. Tot joi încep de fapt pregătirile pentru bunătățile care se vor pune pe masă de Paște”, spune directorul CJCPCT.

Vineri și sâmbătă se ține post negru, nu se mănâncă nimic, iar cine poate nu bea nici apă. Nu se consumă alcool, oțetul este dosit din cămară și lumea se pregătește pentru a merge la slujba de la biserică.

“Copiii cu flori de primăvară în mână, zambile și narcise, și părinții vor trece de trei ori pe sub o masă pusă în mijlocul bisericii. Pe masă sunt așezate Sfântul Epitaf și Sfânta Evanghelie. Florile sunt lăsate pe masă iar lumea rămâne la slujbă în continuare. Tot vineri seara se înconjoară biserica de trei ori, cifra trei simbolizând Sfânta Treime”, adaugă prof. Stoica.

Ziua de sâmbătă este o zi specială. Femeile vâlcene scot costumul de cununie, cel popular, pe care l-au cusut cu mâna lor, iar copiii primesc haine noi. “Toate acestea se vor purta la slujba de Înviere. Acel costum popular pe care femeile l-au cusut înainte de cununie, special pentru nuntă, este cel care reprezintă puritatea. Este cel mai sfânt costum cu care femeile vor și înmormântate. Tot sâmbătă se încheie și grijitul copiilor și spovedaniile. După care seara, toți vin cu coșurile cu mâncăruri la biserică și vor participa la slujba de Înviere. Această slujbă se încheie de regulă la 3 — 4 dimineața”, spune directorul Centrului județean.

Duminică dimineața, înainte de a intra în casă, se așează în fața pragului o brazdă verde de iarbă, pe care este obligatoriu să se calce înainte de a intra înăuntru. Se împarte paștele sfințit la cei care nu au putut participa sau rămâne la slujba de Înviere, după care se pregătește masa de Paște. Înainte de a se pune masa, este ritualul ciocnitului ouălor roșii.

“Bărbatul, capul familiei, este cel care începe acest ritual, el este cel care ciocnește cu femeia, urmează apoi copiii. Cel care are oul spart îl dă celui care i l-a spart. Masa de Paște este una bogată, ciorba de miel și friptura de miel nelipsind de pe masa creștinului din Vâlcea”, a mai adăugat prof. Stoica.

Fetele nemăritate se spală duminica într-un vas cu apă “neîncepută”, unde se bagă un ou roșu și un bănuț, pentru a avea o față îmbujorată și parte de bogăție în viitor.

Ritualul Paștelui nu se încheie însă aici. Duminică, de la ora 17,00, în biserici are loc “Mica Înviere” sau slujba mironosițelor, unde merge toată familia cu coșuri cu bucate. La finalul slujbei, după ce aceste bucate sunt binecuvântate, creștinii merg în sat și le împart la vecini.

“Este Pomana viilor de această dată, față de Joia Mare unde am avut Pomana morților. Duminică seara se încheie cu hora satului, petrecere de nou început, o nouă viață, o înfrângere asupra morții”, mai spune prof. Elena Stoica.

AGERPRES/(AS—autor: Liviu Popescu, editor: Adrian Drăguț)