Foto: (c) Constantin DUMA / Arhiva AGERPRES

Cunoscut și sub denumirea de ”Frâncușe”, soiul a avut de-a lungul timpului mai multe sinonime, cum ar fi Mustoasă, Poama muștei, Poama franchie, Vinoasă, Poama creață, Mustoasă de Moldova, Moale vinoasă, Vinoasă moale, Zemoasă, deși în prezent există un soi distinct cu cea din urmă denumire. La Huși, se numea Frenchie sau Frenchișe, iar la Odobești i se spunea Creață, din cauza faptului că frunzele sale sunt dantelate, asemănătoare cu cele de la Creața de Banat, notează Ion Pușcă în ”Vechi soiuri românești de viță de vie”. Însă la Cotnari, unde reprezintă unul dintre soiurile de bază, se numește Frâncușă sau Țârțără.

De fapt, soiul are două biotipuri, iar cel care se cultivă la Cotnari se numește Țârțără. Strugurii au boabele neuniforme, foarte mici, ajungând până la mărimea celui de mazăre. Cel de-al doilea biotip se numește Mustoasă sau Mustoasă de Moldova, denumire ce provine de la faptul că este foarte bogat în must. Strugurii au boabe omogene ca mărime, sferice, de culoare galben-verzui.

Foto: (c) Andreea ONOGEA / Arhiva AGERPRES

Frâncușă ajunge la maturare în luna septembrie, poate chiar în prima parte a lunii octombrie. Biotipul Mustoasă acumulează între 170-200 g/l zaharuri, iar vinurile obținute sunt albe seci, de culoare galben-verzui sau galben-pal, cu o tărie alcoolică de 10-12% vol. În cazul biotipului Țârțără, strugurii pot acumula până la 210-220 g/l zaharuri, iar vinurile obținute au o tărie alcoolică de 12-13% vol. De obicei, nu se vinifică separat, ci împreună cu celelalte soiuri din sortiment.

Frâncușa este un vin fin și elegant, cu o aromă fină de fructe, cu un gust echilibrat și catifelat, de culoare galben-pal sau galben-verzui.

În lucrarea “Podgoria Cotnari”, coordonată de distinsul academician V.D. Cotea, regăsim o descriere deosebită a acestui vin: “Frâncușa, indiferent de categoria de calitate, are o robă atractivă, gălbuie, cu nuanțe verzui. Câștigă relativ repede o limpiditate perfectă, ajungând să fie pur ca lacrima chiar și fără mari intervenții tehnologice. (…) Se impune prin parfum și aromă de strugure bine copt, printr-o mare lejeritate datorită unui grad alcoolic nu prea ridicat, dar mai ales printr-o inconfundabilă notă de prospețime și fructuozitate.”

Foto: (c) Adrian CUBA / Arhiva AGERPRES

Servit la o temperatură de 8-10 grade Celsius, vinul Frâncușă se armonizează foarte bine cu aperitivele, cu ghiudemul, cu salamul de Sibiu, cu ouăle roșii de Paști, dar și cu cârnații de Pleșcoi sau cu cei oltenești. De asemenea, Frâncușă se mai servește alături de pește alb, mâncăruri ușoare din pui și brânzeturi proaspete. De altfel, este preferat în anotimpurile de vară și de toamnă, când meniurile sunt preparate cu multe legume proaspete, cu carne albă de pasăre, cu mâncăruri pe bază de pește și cu brânzeturi, pentru că este un vin mai ușor și răcoritor datorită acidității.

AGERPRES/(Documentare-Andreea Onogea, editor: Cerasela Bădiță)