Foto: (c) Sigla Institutului Internațional de Presă / Freemedia.at

Ideea creării unei astfel de organizații a apărut în perioada de după cel de-al Doilea Război Mondial, când puternica manipulare a presei în scopuri propagandistice era încă proaspătă în memoria multora. Ca o consecință a războiului, presiunea economică în creștere, cenzura, inegalitățile din lume, turbulențele pe scena diplomației internaționale etc. afectaseră grav profesia de jurnalist, fapt ce a dus la pierderea credibilității ziarelor. Nevoia existenței unei organizații precum IPI era evidentă.

Înființarea IPI a avut la bază convingerea că o presă liberă poate contribui la crearea unei lumi mai bune.

În octombrie 1950, 34 editori din 15 țări s-au întâlnit la New York, la Columbia University, în vederea creării unei organizații mondiale pentru promovarea și apărarea libertății presei și îmbunătățirea practicilor jurnalismului, acesta fiind momentul creării IPI. Conferința de constituire a organizației a avut loc la Paris, în 1951, iar prima Adunare Generală a avut loc la Paris în 1952 și a reunit 101 editori din 21 țări. Sediul IPI a fost inițial la Zurich, în Elveția, apoi la Londra, iar din 1992 se află la Viena.

Mai multe persoane aprind lumânări în fața Ambasadei Franței la București, în memoria victimelor atentatului produs la redacția ‘Charlie Hebdo’ din Paris
Foto: (c) Silviu MATEI / Arhiva AGERPRES

În multe țări jurnaliștii continuă să fie persecutați pentru dezvăluirile pe care le fac. În fiecare an, zeci de ziariști sunt uciși și încă și mai mulți sunt bătuți, închiși, răpiți, torturați sau intimidați, amintește site-ul IPI. IPI folosește câteva instrumente în activitatea sa de apărare și promovare a libertății presei, fiind gata sa intervină ori de câte ori aceasta este amenințată. Protestele scrise sunt primul răspuns în fața încălcării libertății presei, IPI căutând astfel să aducă în atenția comunității internaționale situația jurnaliștilor și să își exprime solidaritatea cu jurnaliștii care sunt victime ale represiunii.

Congresul Mondial și Adunarea Generală ale IPI au loc anual, reunind reprezentanți mass-media, politicieni și academicieni. La aceste întruniri, care sunt organizate în fiecare an în altă țară, jurnaliștii își împărtășesc experiența, având, de asemenea, o foarte bună ocazie de a forma noi legături în plan profesional cu colegi din lumea întreagă.

În prima decadă de la înființarea sa IPI a fost activ mai ales în Europa și în SUA, iar în anii ’60 și-a extins participarea și în Asia și Africa. IPI și-a dezvoltat o rețea la nivel mondial și a denunțat violențele împotriva ziariștilor și atingerile aduse libertății presei.

Pe parcursul anilor ’70 principalele preocupări au vizat dezbaterile privind noile tehnologii în domeniul media. IPI a organizat în 1979 un seminar privind ”Noua tehnologie în redacție” (New Technology in the Newsroom) și a scos o publicație cu același titlu.

IPI a fost propus la Premiul Nobel pentru Pace în 1976, “în semn de recunoaștere a activității acestei organizații pentru înțelegere și pace între națiuni”.

Între 1980-1989 organizația a continuat să-și concentreze o parte din eforturi în domeniul pregătirii jurnalistice, asupra noilor tehnologii și impactului acestora asupra publicațiilor. În 1985 cea de-a 34-a Adunare Generală a avut loc la Cairo, în Egipt, fiind prima adunare ținută într-o țară arabă. Întruniți la Viena în 1986, membrii IPI, profund îngrijorați de diversitatea de amenințări și restricții asupra mass-media din întreaga lume, au emis un set de rezoluții (privind terorismul, situația de la Cernobîl, Africa de Sud ș.a.).

Nașterea noilor democrații din Europa Centrală și de Est a devenit un subiect principal pentru IPI la începutul anilor ’90. IPI a sprijinit mass-media din aceste țări, asistând la transformările care au avut loc. În 1991 Nelson Mandela a participat la Adunarea Generală de la Kyoto, evidențiind faptul că presa este cea care a ajutat la eliberarea sa după trei decenii de închisoare.

În septembrie 2010 a avut loc, la Viena și la Bratislava, congresul care a marcat 60 de ani de la înființarea IPI, pe agenda discuțiilor aflându-se îndeosebi provocările la adresa informației într-o perioadă de criză economică.

Institutul Internațional de Presă are un Comitet Executiv, cu președinte și patru vicepreședinți, precum și un director executiv. În prezent funcția de președinte este deținută de John Yearwood (SUA), iar cea de director executiv de Barbara Trionfi. Există, de asemenea, în câteva țări Comitete Naționale, pe care IPI se bazează în atingerea obiectivelor sale. Comitetele Naționale colaborează cu Secretariatul IPI în probleme care privesc amenințările la adresa libertății presei sau libera circulație a informației. Printre țările în care IPI are Comitete Naționale se numără Azerbaidjan, Japonia, Slovacia, Bangladesh, Kazahstan, Turcia, Marea Britanie, Georgia, Nepal, SUA, Germania, India, Pakistan ș.a.

IPI dă publicității anual un raport privind numărul jurnaliștilor uciși în întreaga lume în cursul exercitării profesiei. Potrivit acestor rapoarte, în 2001, de exemplu, și-au pierdut viața 55 de jurnaliști, pentru ca în 2009 să-și piardă viața 110 jurnaliști, în 2010 — 101 jurnaliști, în 2011 — 103 . De asemenea, publică rapoarte anuale cu privire la starea libertății presei în lume (”The World Press Freedom Review”).

IPI acordă diverse premii, precum premiul “Pionier al presei libere” (Free Media Pioneer Award) sau ”Premiul pentru dialog”.

În 2000 a fost creată, la Zagreb, Organizația pentru Media din Sud-Estul Europei (SEEMO), ca o organizație afiliată IPI. SEEMO apără și promovează libertatea presei, acționează pentru îmbunătățirea standardelor și practicilor jurnalismului în regiunea Europei de Sud-Est, oferind o platformă de dezbateri privind aspecte relevante pentru mass-media regionale.

Dezbaterea privind influența politicului în mass-media și consecințele sale, în cadrul conferinței organizate de SEEMO — Organizația pentru Media din Sud-Estul Europei, la Palatul Parlamentului (septembrie 2014)
Foto: (c) Radu TUȚĂ / Arhiva AGERPRES

O conferință privind libertatea presei, influența politicului asupra mass-media și corupția a fost organizată la 23 septembrie 2014 la Palatul Parlamentului din București.

Steven Ellis, consilier principal al International Press Institute (IPI) pe probleme de libertatea presei, participă la conferința organizată de SEEMO — Organizația pentru Media din Sud-Estul Europei, la Palatul Parlamentului (septembrie 2014)
Foto: (c) Radu TUȚĂ / Arhiva AGERPRES

La conferință au participat premierul Victor Ponta, dr. Erhard Busek, coordonator al Inițiativei de Cooperare Sud-Est Europeană (SECI), secretarul general al SEEMO, Oliver Vujovic, președintele SEEMO România, Marina Constantinoiu, Erik Csernovitz, secretar general adjunct al Inițiativei Central-Europene (CEI), Steven M. Ellis, consilier principal al IPI pe probleme de libertate a presei, Renate Schroeder, director al Federației Europene a Jurnaliștilor (EFJ) ș.a.

Evenimentul a fost organizat de SEEMO, în parteneriat cu Academia Internațională — Centrul Internațional Media (IA-IMC) și cu Organizația de PR pentru Europa Centrală și de Sud-Est (SECEPRO), Agenția Națională de Presă AGERPRES fiind printre partenerii locali, alături de alte instituții media și de reglementare.

AGERPRES/(Documentare — Ruxandra Bratu, editor: Marina Bădulescu)