Antarctica

Lădești are, susțin localnicii, cea mai blândă climă din zonă, care aduce “zăpezi cuminți și veri plăcute la respirat”.

De fapt, nu există localnic care să nu vorbească despre “al nostru Ierunca”, spune primarul Ion Lixandru.

“Aici se asculta altfel Europa Liberă. Și nu doar cei cu carte, ci toți spuneau că e timpul să vorbească doamna Lovinescu și domnul Ierunca. Lădeștiul îl are pe Ierunca în suflet, e al nostru, dar nu doar pe Ierunca, că aici în Oltenia de sub munte se știe poate cel mai bine despre cum arată Polul Sud, despre Antarctica. Primele diapozitive cu Antarctica au fost prezentate aici, în anii ’70. Eram elevi de școală primară când ne uitam la acele imagini absolut fabuloase cu țara unde e zăpadă mereu”, spune edilul din Lădești.

Gheorghe Neamu, unul din cei mai renumiți geografi și cercetători din România, s-a născut la Lădești. El este al doilea român care a ajuns în Antarctica și primul român care a atins polul frigului.

“În 1971, Neamu reușește în urma unor relații cu Academia de Științe din URSS să plece într-o expediție polară cu nava Profesor Vize, o navă uriașă construită strict pentru cercetări polare. O navă care avea un deplasament de 7.000 de tone care aparținea Institutului Arcticii și Antarcticii din Leningrad. Nava s-a deplasat spre sud ajutată de spărgătorul de gheață Obi. Cu această navă, după Emil Racoviță, al doilea român, Gheorghe Neamu, atinge Antarctica”, precizează prof.dr. Gheorghe Ploaie.

Profesorul Gheorghe Ploaie era elev în clasa a X-a la liceul din Horezu când l-a întâlnit prima dată pe Neamu.

“În anul 1965 a fost mare vâlvă la noi la Horezu când a apărut profesorul Gheorghe Neamu. Omul se ocupa cu studiile climatice în Oltenia de sub munte, adică în zona deluroasă. Am fost primul elev care m-am oferit să-l ajut în acest sens. Mai ales că eram pasionat de tot ce scrisese dumnealui și eram și eu un idealist. Neamu a montat cu acordul liceului din Horezu mai multe termometre pe tije înalte de doi metri. Termometre care erau fixate din 20 în 20 de centimetri. Profesorul avea nevoie de cineva care să vină să monitorizeze temperaturile din oră în oră. Nu spun că nu i-am supărat pe profesorii mei când le spuneam că trebuie să ies să mă ocup de instrumente, dar era pentru mine fascinant totul”, spune biologul Ploaie.

De altfel, potrivit profesorului, Neamu a creat noțiunile de topoclimat și microclimat, astfel de instrumente fiind montate în toată zona deluroasă a Olteniei, aceste date apărând ulterior în studiile de doctorat ale cercetătorului.

“Neamu a făcut realizat măsuri climatice și în timpul expediției la Polul Sud. Aceste măsurători le-a făcut în Oceanul Indian până în Australia, la Perth. De altfel, în 1971, Neamu a vizitat trei stațiuni de cercetare ale URSS la Polul Sud, ajungând la polul frigului, aproape chiar de pol, la 3.500 de metri altitudine, la Vostok, loc în care s-a înregistrat o temperatură de—88,3 grade Celsius. A fost un tip respectat și apreciat de colegii săi sovietici pentru activitatea sa de cercetare. Politica nu avea legătură cu cercetarea sau așa părea atunci”, a adăugat profesorul Ploaie.

A doua întâlnire cu Neamu, profesorul Ploaie a avut-o în 1982, la Voineasa, când exploratorul vâlcean a ținut o prelegere despre schimbările climaterice.

“M-a recunoscut, pe mine elevul de liceu și a fost mândru că am urmat o carieră de cercetare. Autograful dat pe cartea ‘Am fost în Antarctica’ are un simbol aparte pentru mine. Nu spun că datorită lui Neamu am ales să iubesc natura, să o simt la detaliu, să-i urmăresc transformările să monitorizez ecosistemele și implicațiile schimbărilor climaterice asupra acestora, dar am un respect deosebit pentru acest om”, a menționat Ploaie.

Cercetarea românească în domeniu are însă premise bune, spune profesorul vâlcean și dă exemplul primului român care a ajuns la Polul Nord, Teodor Liviu Negoiță.

“Stațiunea românească permanentă de dezvoltare ‘Law Racoviță’ din Antarctica spune că suntem și noi acolo, printre cele 30 de state de la Polul Sud. Efortul lui Liviu Negoiță concretizat prin această stațiune ne facem să fim mândri și să respectăm această muncă de cercetare și implicit să respirăm acest aer, acest pământ și poate vom deveni mai umani cu natura. Și poate că statul român se va ocupa mai mult de această stație de cercetare pe care am primit-o cadou de la australieni și care funcționează pe timpul verii australe”, conchide profesor dr. Gheorghe Ploaie.

AGERPRES/(AS — autor: Liviu Popescu, editor: Cristian Anghelache)