Maria Crețu a subliniat că pentru prepararea ‘înturnatului’ este nevoie, printre altele, de smântână dulce și de caș, dar nu proaspăt, ci copt, maturat, sau de ‘cașcaval de Loman’, un produs tradițional atestat. De asemenea, pâinea trebuie să fie mai uscată, veche, de preferință, de o zi.

‘Se pune smântâna la fiert, cu puțină sare. După ce începe să fiarbă, se adaugă pâinea tăiată bucățele. Se lasă la fiert împreună, pentru a se impregna în pâine smântâna. Se ia apoi de pe foc și se adaugă cașul sau cașcavalul tăiat bucățele mici. Se amestecă și se încorporează’, a explicat Maria Crețu, pentru AGERPRES, modul de preparare a ‘înturnatului’.

Ea a menționat că ‘înturnatul’ se mănâncă atunci când este cald.

Cel mai autentic și gustos ‘înturnat’, a spus Maria Crețu, este cel preparat în ceaun, la stână, în timpul “văratului” oilor la munte.

Majoritatea localnicilor din satele Loman, Pleși și Tonea, comuna Săsciori, se ocupă cu creșterea oilor și practică un păstorit de pendulare periodică. Primăvara, după 15-20 mai, urcă cu animalele în zona fânațelor, la “colibi”, unde stau aproximativ o lună, până la sărbătoarea Sânzienelor. De aici pleacă apoi cu turmele de oi în pășunile alpine, unde stau o perioadă de trei luni, până după sărbătoarea Nașterii Maicii Domnului, în 8 septembrie, după care coboară din nou în zona prealpină, la fânațe. De aici, după alte câteva săptămâni, în jurul datei de 26 octombrie, de Sfântul Dumitru, se întorc în sat.

Pentru ‘văratul’ oilor la munte, fiecare sat își are propriile stâne, unde organizarea vieții pastorale se face prin asociere pe criterii de rudenie, prietenie sau vecinătăți. În toată această perioadă a transhumanței, copiii își însoțesc familiile sus pe munte. Din acest motiv, școlile din aceste sate funcționează după o altă structură a anului școlar, iar cursurile încep la 1 octombrie, în loc de 15 septembrie, și se termină la 15 mai, și nu la 15 iunie.

AGERPRES/(AS — autor: Marinela Brumar, editor: Marius Frățilă)