Două dintre cele mai importante simboluri naturale ale României, Sfinxul și Babele, se află în Parcul Național Bucegi situat în partea estică a Carpaților Meridionali, cu o suprafață de 32.497 ha desfășurată pe teritoriul administrativ a trei județe: Dâmbovița, Prahova și Brașov. O jumătate din această suprafață este cuprinsă pe teritoriul județului Dâmbovița, iar cealaltă jumătate este împărțită aproximativ egal între județele Prahova și Brașov.

Sfinxul și Babele, create în timp de zeci sau chiar sute de mii de ani, reprezintă martori de eroziune, potrivit geoturism.ro, în care factorul geologic răspunzător este eroziunea eoliană, manifestat prin procese de distrugere, transport și sedimentare a materialului rezultat; în acest fel s-a erodat alternanța de gresii și calcare rezultând forma de acum.

Situat la 2.216 m, cu o înălțime de 8 metri și o lățime de 12 metri, Sfinxul, un conglomerat uriaș și solitar, atrage prin forma sa, pe care natura a sculptat-o de-a lungul timpului. Unii l-au asemuit cu capul unui dac, iar alții cu Sfinxul din Egipt.

Tot aici se înalță un grup de stânci, care sub acțiunea vântului și a ploii, a înghețului și dezghețului, au luat forma unor ciuperci, fiind cunoscute sub numele “Babele”. Datorită apropierii lor de Sfinx, acestea au fost numite și ”Altarele ciclopice din Caraiman”. Unele legende spun că acestea au fost altare dacice unde se aduceau jertfe zeilor.

Babele reprezintă și numele culmii muntoase aflate în partea central-nordică a masivului Bucegi, de unde se poate pleca spre alte puncte de interes, cum sunt Vârful Omu (2.505 m) sau Crucea Caraiman.

În jurul Sfinxului și al Babelor s-au născut o mulțime de legende, unele spun că sunt naturale, altele că ar fi o creație a omului; altele vorbesc despre transformarea Babei Dochia în stană de piatră sau că aceste pietre așezate în vârf de munte emană energii pozitive ce au apărat țara de cotropitori. De asemenea, există și unele ipoteze conform cărora Sfinxul ar fi o stâncă megalitică.

Sus pe Platoul Bucegi se poate ajunge cu telecabina din Bușteni sau pe traseul montan Bușteni-Valea Jepilor-Cabana Piatra Arsă-Cabana Babele.

Parcul Natural Bucegi este unitate cu personalitate juridică a Regiei Naționale a Pădurilor-Romsilva și una dintre cele 27 de arii protejate din Romania, potrivitwww.bucegipark.ro. Zona munților Bucegi, despre care există referiri din secolul al XV-lea, a fost propusă pentru protejare încă din 1936, datorită peisajelor inegalabile și a diversității speciilor de plante și animale. Regiunea a fost oficializată pentru prima dată ca Parc Național, prin ordinul ministrului mediului nr. 7/1990, iar prin Legea 5/2000, i s-a conferit statutul de Parc Natural, ale cărui limite au fost stabilite prin HG nr. 230/2003.

Denumirea Bucegi vine de la ”Buciac” sau ”Buceci” așa cum apare în denumirile medievale ale secolului al XVI-lea, acest cuvânt având semnificația de pădure de fag, care de altfel acoperă o bună parte din versanții sub 1.000 m altitudine ai acestei culmi montane.

AGERPRES/(Documentare-Irina Andreea Cristea; editor: Marina Bădulescu)