Muntenegru, stat european situat în zona central-vestică a Balcanilor, cu o suprafață totală de 13.812 kmp și cu o populație de 650.036 locuitori (est. iulie 2014), potrivit publicației online The World Factbook (www.cia.gov), sărbătorește la 13 iulie, Ziua Națională – Ziua insurecției populare (13 iulie 1941).
Captură Foto: (c) RChelivideo / YouTube
În timpul Imperiului Roman, regiunea făcea parte din provincia Illyricum. În secolul VII au venit slavii, iar la sfârșitul secolului al XII-lea, regiunea a fost inclusă în Imperiul sârb, potrivit mae.ro. În urma înfrângerii sârbilor de către turci în Bătălia de la Kosovopolje (1389), regiunea și-a păstrat independența. Fiind adesea în război cu turcii și albanezii, Muntenegru a format o alianță cu Rusia în 1711.
La Congresul de la Berlin din 1878, a fost recunoscut ca stat. După Primul Război Mondial, Muntenegru a intrat în componența Regatului sârbilor, croaților și slovenilor și, ulterior, Fostei Republici Socialiste Federative a Iugoslaviei. După separarea de Iugoslavia, în 1991, Muntenegru și Serbia au format noua Republică Federală Iugoslavia (1992).
Urmare a referendumului din 21 mai 2006, s-a desprins din Uniunea Serbia și Muntenegru, declarându-și independența la 3 iunie 2006, menționează mae.ro.
Podgorița este capitala Muntenegrului și are o populație de 165.000 de locuitori (2014), potrivit publicației online The World Factbook (www.cia.gov), fiind în același timp centrul administrativ, cultural și educațional al țării.
Așezarea favorabilă, la intersecția a două râuri, Ribnica și Moraca, și în aproprierea câmpiei Zeta și a văii Bjelopavlici a încurajat stabilirea în această zonă a oamenilor. Înainte de secolul al-XI-lea, orașul se numea Birziminium. În Evul Mediu, era cunoscut sub numele de Ribnica. Numele actual a început să fie folosit din 1326. Din 1946 până în 1992, orașul s-a numit Titograd în onoarea lui Josip Broz Tito, fostul președinte al Iugoslaviei, potrivit www.atlasul.info.
Cea mai mare parte a orașului a fost distrusă în timpul celui de-al Doilea Război Mondial, fiind în prezent, un oraș relativ nou construit.
Arhitectura turcească a dominat construcțiile orașului, unele dintre acestea putând fii, și astăzi, văzute în Orașul Vechi Turcesc. Dintre cele mai admirate obiective turistice, potrivit infotour.ro, amintim: Orașul Vechi Turcesc, cu cele două moschei și Turnul cu Ceas, Biserica Sfântul Gheorghe, Castelul Regelui Nikola, Muzeul Marko Miljanov, Muzeul de Istorie Naturală, Muzeul orășenesc Podgorița, Teatrul Național din Podgorița.
Castelul Regelui Nikola este astăzi, un muzeu de istorie, fondat în 1950. Printre cele mai valoroase colecții ale muzeului se numără cele de arme, trofee, steaguri, documente și cărți. Colecția etnografică cuprinde hainele regelui Nikola și pe cele ale reginei Milena, dar și saloane cu basoreliefuri și mobilier bogat ornamentat.
Biserica Sfântul Gheorghe, construită în 1903, este cea mai veche și frumoasă biserică din oraș. A fost construită la inițiativa regelui Petre I. Prădată în timpul Primului Război Mondial, biserica a fost reconstruită în timpul regelui Alexandru I și resfințită în 1930. Biserica are 5 cupole și o înălțime de 27 metri, fiind construită pe un soclu înalt de marmură. Suprafața totală de mozaic măsoară 3.500 mp, cu 40 milioane de piese de sticlă colorată (15.000 de culori). În interior, biserica este împodobită cu icoane din secolul al XIX-lea și cu fresce.
Captură Foto: (c) RChelivideo / YouTube
Turnul cu Ceas (Sahat kula) reprezintă atracția principală a acestei zone, potrivit www.podgorica.travel, fiind construit în secolul XVIII de pașa Hafis. Domină orașul de la o înălțime de 16 metri, fiind principalul punct de reper.
AGERPRES/(Documentare-Irina Andreea Cristea; editor: Mariana Zbora-Ciurel)