Muzeul Universității București a fost redeschis joi pentru public, vizitatorii putând regăsi aici documente, manuscrise, cărți rare, cursuri universitare, litografii, fotografii, planuri, medalii, plachete, insigne, drapele, picturi, sculpturi, pisanii și piese de mobilier.
La 151 de ani de la înființarea Universității din București și după un an în care au fost efectuate lucrări de renovare, modernizare și reorganizare, Muzeul UB a fost redeschis în clădirea Facultății de Drept, la ceremonie fiind prezenți ministrul Educației, Sorin Cîmpeanu, fostul președinte Emil Constantinescu, care a deținut funcția de rector al UB în perioada 1992 — 1996, precum și actualul rector Mircea Dumitru.
“Un proiect interesant, pe care a trebuit să îl adaptăm continuu unui spațiu expozițional destul de restrâns, dar care, credem noi, arată o față luminoasă, strălucitoare, un dinamism pe care Universitatea din București îl cunoaște, mai ales în ultimii 20 — 25 de ani”, a afirmat, la ceremonie, Mircea Dumitru.
Ministrul Sorin Cîmpeanu a subliniat că “existența acestui muzeu reprezintă un moment de bucurie și reușită pentru întreg învățământul superior românesc, care se găsește între tradiție și modernitate”.
“Documentele despre care am înțeles că vor fi expuse reprezintă o referință nu numai pentru Universitatea București, în primul rând pentru Universitatea București desigur, dar și pentru întregul învățământ românesc, și acesta este într-adevăr un moment de bucurie”, a spus Cîmpeanu.
Fostul președinte Emil Constantinescu și-a amintit, în cadrul ceremoniei, că primul drum pe care l-a făcut în clădirea Facultății de Drept a fost la muzeu, pe care l-a găsit “închis” și “prăfuit”.
“În ’90, când eram prorector, primul drum pe care l-am făcut în această clădire a fost la muzeu, care era închis, era prăfuit, și îmi amintesc că am luat atunci de aici portretul fondatorului primei forme a universității, l-am pus în biroul rectorului, alături de portretul lui Alexandru Ioan Cuza, cel care a ctitorit noua universitate, și apoi am convins o persoană să preia acest muzeu și așa mi-a venit ideea să aniversăm 300 de ani de la prima formă a universității”, a povestit Emil Constantinescu.
Conf. univ. dr. Florentina Nițu, prodecan al Facultății de Istorie din cadrul Universității București, cea care s-a ocupat de proiectul de renovare, modernizare și reorganizare, a declarat că muzeul “este o carte de vizită a istoricului, a trecutului, a prezentului și viitorului UB”.
Întreg proiectul aduce în atenția vizitatorilor exponate deosebit de importante din punct de vedere istoric. Momentul fondator este marcat prin decretele lui Alexandru Ioan Cuza cu privire la înființarea Universității din București, precum și la confirmarea primului rector al Universității și a decanilor celor trei facultăți.
Printre piesele valoroase ale muzeului se numără piatra fundamentală a vechii clădiri a Universității, așezată la fundația edificiului pe data de 10 octombrie 1857, precum și acvila de pe frontonul vechii clădiri (fronton realizat Karl Storck și distrus în timpul bombardamentelor aeriene anglo-americane din aprilie 1944), primul drapel al Universității sau o machetă a instituției așa cum arăta ea la început.
AGERPRES/(AS — autor: Petronius Craiu, editor: Andreea Rotaru)