Prin proiectul ‘Model meșteșugit de formare și ocupare în Regiunea Sud-Est’, 60 de persoane din județul Tulcea au participat în ultimele luni la cursuri de formare în meseria de modelator ceramică, țesător manual și împletitor în papură.

Cu o populație în scădere și îmbătrânită, fără locuri de muncă, Luncavița se mândrește însă cu tradițiile populare păstrate de bătrânii satului. ‘Târgul meșteșugit’, găzduit recent de localitate și organizat printr-un proiect finanțat de Uniunea Europeană, le-a oferit localnicilor prilejul de a aduce în prim-plan marca identitară a zonei, olăritul, un meșteșug păstrat de la cea mai spectaculoasă civilizație a Europei preistorice, precum și alte meserii tradiționale.

‘Am decis să facem un desant exclusiv pe meșteșuguri doar în comuna Luncavița, pentru că aici este un foarte vechi și important centru tradițional de olărit. Filozofia noastră este că meșteșugurile pot să fie o sursă viabilă măcar de completare a veniturilor, în mediul rural, oportunitățile de angajare fiind foarte reduse. Prin acest proiect vrem să demonstrăm că dacă există calificare sau posibilități de formare profesională, oamenii pot avea ei inițiative’, a declarat pentru AGERPRES reprezentantul asociației ‘Moara de hârtie’, Ion Georgescu.

Potrivit acestuia, tulcenii au fost la cursuri mai mult din curiozitate, dar și din nevoie.

‘Eu sunt șomeră. Am fost angajată la o croitorie din Măcin timp de șase luni și am lucrat trei ani ca vânzător la un magazin din Luncavița. În sat, nu sunt locuri de muncă. Cine deschide un magazin, îl și ține, așa că acest curs a fost bine-venit. Am țesut, am croșetat, am făcut ii, gentuțe, brâie’, a menționat Florentina Sănducu, în vârstă de 36 de ani, participantă la cursul de țesător manual.

Alți localnici au participat la proiect în calitate de formatori. ‘Elevii mei au avut tragere de inimă, cu atât mai mult cu cât nu au locuri de muncă. Noi, bătrânii, mai avem o casă, o masă, dar tineretul… La început, normal că tuturor li s-a părut greu, dar nimeni nu s-a născut învățat’, a afirmat Florica Arion, în vârstă de 62 de ani, formator la cursul de împletituri din papură.

Spune că lucrează în papură din anul 1969. ‘Cum am terminat opt clase, am plecat la papură. Atunci, în Luncavița era o secție a statului care s-a desființat după Revoluție. Am fost în prima tură de șomeri din sat și tot timpul am visat această meserie. Nu am uitat-o niciodată, numai că nu prea avem papură pe aici. Dar merg pe unde este, iar iarna lucrez, că vara merg la câmp, iar când e ger îmi fac de lucru. Dacă fetele care au participat la curs vor avea ambiție, le voi ajuta să facă o afacere din papură’, a mai spus Florica Arion.

Cursurile de olărit au avut de asemenea căutare, iar profesor le-a fost localnicilor Marcel Mocanu, în vârstă de 61 de ani, din Braniștea, județul Galați, care cunoaște secretele olăritului de la vârsta de șapte ani.

‘Tatăl meu a avut aici, în Luncavița, un atelier de olărit, așa că am venit cu drag la Luncavița. Am găsit oameni entuziaști și câțiva din ei îmi calcă pe urme’, a afirmat profesorul cursului organizat de asociația ‘Moara de hârtie’.

A avut elevi și la mănăstirea Agapia, iar produsele sale participă la târguri internaționale și naționale. ‘Produsele noastre sunt migăloase. Cele expuse sunt mici și la prețuri potrivite, pentru că puterea de cumpărare în România este mică și ne adaptăm pieței’, a mai spus Marcel Mocanu.

La finele cursurilor, toți participanții vor primi certificate de calificare, iar în baza unei selecții, 13 dintre aceștia se vor bucura de premii, în valoare de câte 7.000 de lei impozabili, pentru începerea unor afaceri în domeniu, potrivit reprezentantului asociației ‘Moara de hârtie’.

‘Primul nostru proiect s-a derulat la Comana, acolo unde am înființat un atelier muzeu și avem legătorie de carte și tipar manual. Încercând să ne implicăm în comunitate, ne-am dat seama că există capacitate de muncă, oamenii pot fi motivați, dar nu există oportunități, iar meșteșugurile sunt o șansă. Apropo de pariul nostru legat de viabilitatea meșteșugurilor tradiționale, acum, la Comana, implementăm un alt proiect susținut din fonduri norvegiene, prin care vom construi șapte ateliere de meșteșuguri — cele trei de aici, împletituri din papură, țesătorie manuală și olărit, plus lucru în lemn, moară și brutărie, conserve tradiționale și fierărie. Fiecare atelier va fi gestionat de o persoană din comunitate care-și va crea propria afacere. Vom crea, astfel, un mic incubator de afaceri meșteșugărești care vor fi gestionate coerent pentru un produs unic la nivel național. Acest incubator va fi deschis publicului ca un muzeu, se vor organiza cursuri pentru cei doritori să învețe meșteșugurile, dar vom avea și micro-producție’, a mai spus Ion Georgescu.

Înființată în anul 2012, asociația ‘Moara de hârtie’ a derulat până în prezent în diferite zone din România șapte proiecte finanțate de Uniunea Europeană.

Proiectul ‘Model meșteșugit de formare și ocupare în Regiunea Sud-Est’ a început în luna martie a anului 2014, este derulat în colaborare cu Universitatea ‘Ovidius’ din Constanța, Structural Consulting Group și Primăria comunei Luncavița și se implementează în județele Brăila, Buzău, Constanța, Galați și Tulcea.

Obiectivul proiectului este dezvoltarea unui model antreprenorial integrat și sustenabil, generator de dezvoltare rurală non-agricolă în domeniile turistic și meșteșugăresc, 340 de presoane din mediul rural beneficiind de servicii de informare și consiliere profesională gratuite în turism și agro-turism.

Valoarea totală a proiectului, finanțat prin Programul Operațional Sectorial Dezvotarea Resurselor Umane, este de 2.171.106,5 lei, iar cea nerambursabilă, de 2.127.684,37 lei.

Satul Luncavița se află la 4 kilometri de locul în care, într-o depresiune dominată de culmile Munților Măcin și dealurile Niculițelului, cercetările arheologice au dus la descoperirea unui sit în care se regăsesc complexe de locuire atribuite culturii Gumelnița din mileniul V î. Hr. Numeroasele materiale arheologice identificate la punctul Cetățuia au permis cunoașterea elementelor de viață cotidiană caracteristice unei comunități preistorice capabilă să administreze în mod eficient resursele naturale. Pe baza dovezilor istorice, se spune despre această cultură că a fost una dintre cele mai spectaculoase civilizații ale Europei preistorice.

AGERPRES/(A, AS-autor: Luisiana Bîgea, editor: Diana Dumitru)