Întinsă pe o suprafață de 9 hectare, Stânca bazaltică reprezintă un relief colinar rezidual care s-a dezvoltat pe formațiuni bazaltice compacte ale Podișului Hârtimbaciului. Suprafața pe care poate fi observat bazaltul este de aproape 5 hectare, dar împreună cu sedimentele ce acoperă bazaltele, zona tampon, se ajunge la arealul de 9 hectare. Acest perimetru este marcat de apariții ieșite din comun ca dezvoltare a bazaltelor care au format cândva o placă unitară, ce a fost dezmembrată de eroziune. Acest proces a fost urmat de depuneri de pietrișuri mărunte, nisipuri, calcare de apă dulce, ce separă nivele de material vulcanic. Bazaltele sunt compacte și nu au produse piroclastice potrivit www.aboutro.com.

Stânca Bazaltică de la Rupea reprezintă punctul cel mai vestic de apariție a bazaltelor din Munții Perșani și se găsește izolată în plină zonă de apariție a formațiunilor terțiare ale Bazinului Transilvaniei, precizează sursa amintită.

Date fiind natura sa și localizarea geografică, aici s-a ridicat Cetatea Rupea, unul dintre cele mai vechi vestigii arheologice ale țării noastre, ale cărei origini se pierd în negura vremurilor, în perioada paleolitică (5.500-3.500 î.H.). Și denumirea localității Rupea provine din cuvântul latin “rupes”, care înseamnă “con de stâncă” și se atribuie stâncii cuaternare pe care se înalță Cetatea.

Cetatea Rupea este martoră a trecerii vremurilor peste ținuturile din jur unde dacii au ridicat prima întăritură în jurul așezării Ramidava sau Rumidava. Are formă de cochilie de melc și prezintă trei niveluri: cetatea de sus — cea mai veche, ridicată pe ruinele cetății dacice Ramidava; cetatea de mijloc — ridicată în secolul al XV-lea și cetatea de jos. A fost prima dată părăsită după incendiul din 1643, dar a devenit loc de refugiu în fața epidemiei din 1716. A fost abandonată de localnici în 1790, când se spune că o furtună devastatoare i-a smuls acoperișurile.

O încercare de restaurare a Cetății a fost lansată în anul 1954 dar autoritățile vremii o vedeau doar ca pe importantă sursa de bazalt. Astfel, după ce a fost o ruină mai mulți ani, a fost reabilitată în totalitate cu fonduri europene în anul 2009.

Din iunie 2014 și-a redeschis porțile turiștilor, iar în prezent atrage zeci de mii de vizitatori pe an fiind inclusă în circuitele turistice internaționale.

Accesul către Stânca bazaltică de la Rupea pe care “stă” Cetatea Rupea, se face din Drumul național DN 13 pe ruta Brașov-Feldioara-Rupea.

AGERPRES (Documentare — Cerasela Bădiță, editor: Marina Bădulescu)