Vedere panoramică asupra orașului Budapesta

În perioada 896-900 se stabilesc, pe actualul teritoriu al Ungariei, triburile fino-ugrice ale ungurilor, conduse de Arpad, care întreprind, până la înfrângerea lor de către Otto I la Lechfeld, în apropiere de Augsburg (955), raiduri pustiitoare în Europa Centrală și Imperiul Bizantin. Ștefan I (Istvan) cel Sfânt (997-1038) unifică triburile ungurilor, se creștinează și obține de la Papa Silvestru II coroana regală (1001), legând astfel Ungaria de lumea creștină occidentală.

Piața Eroilor din Budapesta

În secolele XI-XIII, în Regatul Ungar sunt incluse Croația, Dalmația, Voivodina și, ca voievodat autonom, Transilvania. Sub conducerea lui Iancu de Hunedoara, voievod al Transilvaniei și regent al Ungariei, Regatul Ungar respinge atacurile Imperiului Otoman spre centrul Europei, prin victoria de la Belgrad asupra lui Mehmed II (1456). Sub fiul lui Iancu de Hunedoara, Matei Corvin (1458-1490), Ungaria medievală atinge apogeul expansiunii teritoriale, al dezvoltării economice și strălucirii culturale.

Înfrângerea de la Mohacs în fața Imperiului Otoman (1526) și cucerirea Budapestei de către turci (1541) au ca urmare destrămarea Regatului Ungar. După moartea lui Ludovic II, ultimul reprezentant al dinastiei, pe câmpul de luptă de la Mohacs, Ferdinand I de Habsburg și voievodul Transilvaniei, Ioan Zapolya, proclamați regi ai Ungariei, își dispută stăpânirea regatului. Prin ocuparea Budei de către Imperiul otoman și transformarea Ungariei Centrale în pașalâc (1541), Regatul Ungar își încetează de facto existența.

Castelul Vajdahunyad din Budapesta

Imperiul Habsburgic ocupă partea apuseană a Ungariei, cu reședința la Bratislava, partea centrală intră sub stăpânirea directă a Imperiului Otoman, administrată sub forma pașalâcului de la Buda pentru 145 de ani, iar voievodatul Transilvaniei devine principat de sine stătător, sub suzeranitate otomană, asemenea Țării Românești și Moldovei.

În ofensiva declanșată după respingerea asediului Vienei (1683), Imperiul Habsburgic ocupă întreaga Ungarie și Transilvania, anexiuni recunoscute prin Tratatul de la Karlowitz (1699). Prin Pacea de la Belgrad (1739), încheiată cu turcii, sunt stabilite noile granițe, valabile până în 1918.

La 15 martie 1848, revoluția izbucnită la Budapesta, condusă de Kossuth Lajos se transformă într-o mișcare de eliberare națională. La 14 aprilie 1849, Kossuth Lajos proclamă Ungaria stat independent, dar intervenția militară habsburgică și țaristă duce la înfrângerea revoluției.

Imagine din Budapesta

În urma pactului dualist din 1867, Ungaria devine regat în cadrul Imperiului Austro-Ungar, cu o Constituție proprie și o largă autonomie. Împăratul Franz Joseph este încoronat și ca rege al Ungariei. Teritoriile incluse în Regatul Ungar — Slovacia, Croația, Transilvania ș.a. — sunt ținta unui intens proces de maghiarizare forțată (încă din 1910, etniile nemaghiare, majoritare în regiunile lor — croați, sloveni, ruteni, slovaci, români, ucraineni etc. — însumau peste 50% din întreaga populație administrată de Budapesta).

Între 1914-1918, Ungaria participă, alături de Austria și Germania la Primul Război Mondial. După înfrângerea și destrămarea Imperiului Habsburgic, la 16 noiembrie 1918 este proclamată Republica Ungară. Tratatul de Pace de la Versailles a consfințit destrămarea Imperiului Austro-Ungar la 4 iunie 1920. Amiralul Horthy Miklos (1920-1944) a devenit de facto șeful statului și a instituit un regim de dictatură personală, apropiindu-se de statele care contestau sistemul de la Versailles — Germania nazistă și Italia fascistă.

Muzeul de Arte Frumoase din Budapesta

Ungaria, la 30 august 1940, anexează, în urma celor două ”arbitraje” de la Viena (noiembrie 1938 și august 1940), sudul Slovaciei, nord-estul Transilvaniei, în 1939 Ucraina Subcarpatică, iar după atacarea Iugoslaviei (1941) de către Germania, la care se raliază și armata ungară, Voivodina de Vest.

În martie 1944, Ungaria este ocupată de trupele naziste, fiind eliberată în urma ofensivei armatei sovietice din 1944 — 1945, la care a participat și armata română. Lupte grele s-au dus în special pentru eliberarea Budapestei. În 1947 s-a instalat regimul comunist, care a fost la putere până în 1989. În 1990, în Ungaria s-au organizat primele alegeri libere și a început să dezvolte o economie de piață.

Imagine din Budapesta

Capitala Budapesta, cu o populație de 1,714 milioane locuitori (2015), potrivit publicației online The World Factbook (www.cia.gov), și care ocupă o suprafață de aproximativ 1.360 kmp, este un oraș situat pe ambele maluri ale Dunării. În partea de est a Dunării se află Pesta, care ocupă două treimi din suprafață, iar pe partea de vest se află Buda, cealaltă treime a orașului.

În 1526, Buda a fost cucerită de turci, iar dieta Ungariei s-a refugiat la Pojon (azi Bratislava). Coaliția de armate creștine a eliberat orașul la 2 septembrie 1686, iar împăratul Leopold I i-a acordat privilegiul de oraș liber în 1703.

Palatul Parlamentului din Budapesta

Printre cele mai importante repere ale Budapestei se află: Clădirea Parlamentului, Bazilica Sfântul Ștefan, Dealul Castelului din Budapesta, Palatul Regal, Insula Margareta, Piața Libertății, Dealul Gellért, Piața Eroilor, Bastionul Pescarului, Marea Sinagogă, Podul de Lanțuri, Opera Maghiară de Stat, Muzeul de Artă, Băile Széchenyi, Palatul Artelor și Muzeul Ludwig, Bulevardul Andrássy, Magazinul Universal Parizian, astăzi Casa Cărții, WAMP ”Târgul de Duminică al Artiștilor”, Hala Comercială Mare, Labirintul castelului Buda, Grădina Zoologică și Botanică din Budapesta, una dintre cele mai vechi grădini zoologice din lume, deschisă publicului din 1866, Tropicarium este cel mai mare acvariu sărat din Europa Centrală.

Clădirea Parlamentului din Budapesta (înaltă de 96 de metri, 691 de camere și 20 km de scări) este una dintre cele mai impresionante clădiri din lume, având această destinație, fiind a doua ca mărime în Europa și a treia în lume. La 20 august 2015, va fi organizată o Zi Deschisă la Parlamentul din Budapesta, vizitatorii având ocazia de a vedea Marea Sală, sala Domului și Sfânta Coroană a Ungariei sau Coroana Sfântului Ștefan, potrivithttp://latogatokozpont.parlament.hu/. Clădirea Parlamentului ungar a fost inclusă pe lista Patrimoniului Mondial UNESCO, în 1987.

Catedrala Sf. Ștefan din Budapesta

Bazilica Sfântul Ștefan este cea mai mare biserică din Budapesta, având aceeași înălțime ca și clădirea Parlamentului, și a fost ridicată în onoarea primului rege al Ungariei, Ștefan. Aici este păstrată mână dreaptă mumificată a Sfântului Ștefan, numită Dreapta Sfântă, aratăwww.budapestbylocals.com. Lucrările de construcție au demarat în 1851, dar nu au fost finalizate decât în 1905. Clădirea neo-clasică este capabilă să primească aproximativ 8.500 de enoriași. Beneficiind de o acustică impresionantă, în incinta clădirii sunt organizate concerte de orgă. Totodată, bazilica este un excelent punct de observație de unde poate fi admirată panorama întregii capitale.

Podul cu Lanțuri din Budapesta

Cel mai celebru pod al Budapestei, este Podul cu Lanțuri, primul pod permanent peste Dunăre, care a asigurat o conexiune infrastructurală, economică și culturală fiabilă între Buda și Pesta, între vest și est. Cel care a lansat ideea construcției unui pod a fost contele Istvan Szechenyi. În onoarea sa, podul îi poartă numele. Principalul arhitect a fost britanicul William Tierney Clark. Cu o lungime de 375 de metri podul Szechenyi a fost inaugurat în noiembrie 1849. Lucrări de reconstrucție majore au fost executate în 1949, podul fiind bombardat de hitleriști în cel de-al Doilea Război Mondial, menționeazăwww.budapest-city-guide.com.

Opera din Budapesta

Opera Maghiară de Stat este unul dintre cele mai importante monumente ale Budapestei, fiind un simbol al muzicii clasice maghiare. Impresionantul palat construit în stil neorenascentist, proiectat de renumitul arhitect Ybl Miklós, și-a deschis porțile în 1884, prestigiul său internațional fiind consolidat de directorul său, Gustav Mahler, numit în 1888.

Podul Libertății din orașul Budapesta

Clădirea Nagyvásárcsarnok sau Hala Comercială Mare a fost construită în 1897 și are acoperișul decorat cu ceramică ornamentală realizată de fabrica Zsolnay din Pécs. În prezent este una dintre cele mai moderne hale comerciale din lume, sistemele de iluminat și reprezentând soluții ultramoderne unice. Hala are un loc asigurat alături de Marele Bazar din Istanbul, Mercat de San Josep de la Boqueira din Barcelona, Portobello Road din Londra sau Les Puces din Paris.

Insula Margareta este o insulă liniștită, localizată între Buda și Pesta, unde traficul este interzis. Printre atracțiile insulei, se află fântâna muzicală, parcul acvatic Palatinus, mica grădină japoneză (cu o cascadă artificială), Turnul de Apă construit în stilul Art Nouveau. În timpul lunilor de vară, pe scena în aer liber au loc numeroase concerte.

AGERPRES/(Documentare-Irina Andreea Cristea; editor: Marina Bădulescu)